Puse în mișcare de incertitudinile economice din Europa și de prețurile mari ale energiei de acasă, companiile germane s-au angajat într-o campanie de achiziții în SUA fără precedent în ultimii 20 de ani. UE a pierdut astfel doar în ultimul an aproape 70 de miliarde de dolari, bani reprezentând valoarea deal-urilor germane de achiziții de active americane, în timpuri în care guvernele europene se chinuie să atragă investiții pentru a revitaliza economiile anemice.Prin această frenezie companiile germane clădesc un cap de pod solid în businessul american în contextul în care Bruxellesul și Washingtonul negociază acordul privind Parteneriatul Transatlantic de Comerț și Investiții, un tratat care ar liberaliza comerțul între SUA și UE, cele mai mari economii din lume. Companiile americane au în fața celor europene un avantaj enorm la capitolul competitivitate mulțumită prețurilor mici ale energiei în SUA. Revoluția gazelor de șist face ca prețurile electricității americane să fie de la jumătate față de cele din Europa. În schimb, costurile cu energia din Germania sunt printre cele mai mari din lumea dezvoltată din cauza programului guvernamental de orientare a țării spre energie regenerabilă.
Achizițiile vin, de asemenea, în condițiile în care sancțiunile occidentale impuse Rusiei împiedică grupurile europene să vândă tehnologie pe piața rusească.
Frenezia achizițiilor germane
Grupul farma german Merck a acceptat zilele trecute să cumpere producătorul american de echipamente americane Sigma-Aldrich cu aproximatix 16 miliarde de dolari în ceea ce reprezintă cea mai mare achiziție din istoria sa de 346 de ani. De asemenea, conglomeratul industrial german Siemens, cel mai mare din Europa, a anunțat că va cumpăra producătorul american de echipamente energetice Dresser-Rand Group printr-o tranzacție de 7,5 mld. dolari pentru a participa la boom-ul gazelor de șist, scrie Bloomberg.
În sectorul de tehnologie, săptămâna trecută producătorul de software SPA a acceptat să achiziționeze cu 7,4 mld. dolari Concur Technologies, un furnizor de software pentru managementul călătoriilor și cheltuielilor.
De asemenea, producătorul de piese auto ZF Friedrichshafen a pariat 11,7 miliarde de dolari pe TRW Automotive Holdings.
De la începutul anului companiile germane au anunțat achiziții americane de 65 de miliarde de dolari, de aproape 18 ori totalul de 3,7 miliarde de dolari din aceeași perioadă a anului trecut.
În august, producătorul de semiconductori Infineon și-a anunțat cea mai mare achiziție, un acord de 2,3 miliarde de dolari pentru compania californiană International Rectifier. Cu câteva luni mai devreme, Bayer a oferit 14,2 miliarde de dolari pentru divizia de produse de îngrijire a sănătății a Merck & Co, a doua cea mai mare achiziție a sa.
Acordul transatlantic de comerț liber: „Ai crede că ne oferă un miracol – toată lumea va avea de câștigat“
Parteneriatul transatlantic este criticat în Europa, și chiar și în Germania, o țară care în mod tradițional este unul dintre cei mai etuziaști promoteri ai comerțului liber, din cauza îngrijorărilor că va acorda companiilor mari prea multă purtere în eventualele procese cu guvernele.
„Dacă citești literatura referitoare la ce spune guvernul SUA despre tratat, vei găsi doar «noi vom avea de câștigat». În Europa spun la fel. Ai crede că ne oferă un miracol – toată lumea va avea de câștigat“, spune Saskia Sassen, profesor de sociologie, expert în globalizare, la Universitatea Columbia din New York, citată de Deutsche Welle. Însă, precizează ea, timpul arată că cei care au cel mai mult de câștigat sunt companiile multinaționale, iar cele care pierd sunt economiile.
The Guardian explică faptul că tratatul transatlantic, ale cărui negocieri sunt secrete, va cuprinde probabil un mecanism numit „rezolvarea disputelor investitor-stat“ care, după cum arată practica, le permite marilor companii să atace guvernele în instanțe obscure de arbitraj formate din avocați corporatiști. Acest mecanism permite ocolirea curților tradiționale de judecată și a voinței parlamentelor naționale și este folosit, spre exemplu, de companiile miniere contra guvernelor care încearcă să le țină departe de ariile protejate și de băncile care se luptă cu autoritățile de reglementare financiară. În negocierile privind tratatul, grupurile de lobby pentru companii au o influență mai mare decât are societatea civilă, dovadă fiind numărul de peste zece ori mai mare de întâlniri între Comisia Europeană și companii și grupurile de lobby corporatiste comparativ cu întâlnirile Comisiei cu grupurile reprezentând societatea civilă, susține The Guardian.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu