România a obținut un portofoliu major în Comisia Europeană, Politica Regională, care are un buget de 352 mld. euro.România nu va mai avea nicio justificare dacă nici acum nu va lua 100% din banii UE alocați pentru perioada 2014-2020, în condițiile în care Corina Crețu a devenit numărul 1 în UE în fonduri europene pentru dezvoltare.
Corina Crețu va fi învestită cu unul dintre cele mai importante mandate în cadrul viitoarei Comisii Europene - politica regională (REGIO), care gestionează peste 350 mld. euro în următorii șapte ani și care alimentează jumătate din fondurile structurale alocate României.
Pentru România, țara cu cea mai redusă rată a absorbției de fonduri structurale europene, de doar 36%, înseamnă responsabilitatea ca în exercițiul 2014-2020 să absoarbă 100% din fondurile alocate pentru că nu va mai putea justifica că nu cunoaște sistemul de la Bruxelles și că nu știe cum să-și croiască proiectele și instituțiile responsabile pentru a atrage toți banii europeni.
Viitorul președinte al Comisie Europene Jean-Claude Juncker a confirmat ieri că viitorul comisar român Corina Crețu (47 de ani) va prelua portofoliul Politicii Regionale în viitorul executiv comunitar.
Politica Regională este cel mai bine finanțat domeniu după agricultură, având 351,8 miliarde de euro între 2014 și 2020. România primește între 2014 și 2020 în jur de 10 miliarde de euro din fondurile ce vor fi administrate de comisarul din România.
Specialiștii în atragerea de fonduri UE sunt optimiști când comentează portofoliul obținut de România. „Vom găsi mai multă flexibilitate și înțelegere de la Comisia Europeană în ceea ce privește finanțările europene, prin influența și pârghiile pe care le va avea Corina Crețu în relația cu directoratul Comisiei“, a comentat Cătălin Vătafu, consultant în accesarea fondurilor europene.
Cosmin Drăgoi, managing partner al firmei de consultanță în fonduri europene M27 România, spune, la rândul său: „Știind mai bine nevoile noastre, poate propune politici care ar putea să ne ajute, de exemplu, la criteriile de eligibilitate, fără ca acestea să fie în detrimentul altor state“.
Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR ) a salutat numirea apreciind că este important ca politicile regionale promovate de noul comisar să ducă la o consolidare a relațiilor economice la nivelul UE, ca bază de realizare a convergenței economice a României și altor state membre către nivelul mediu de performanță al UE.
Multora li s-a luat o piatră de pe inimă după anunțul lui Jean-Claude Juncker. Acum că lucrurile au fost bătute în cuie, iar acest portofoliu deopotrivă râvnit și dificil a revenit României (este puțin probabil ca Crețu să aibă dificultăți la audierile în Parlamentul European având în vedere că ea este europarlamentar la al treilea mandat și vicepreședinte al grupului socialiștilor din PE), se poate spune că și țările din estul Europei au câștigat un portofoliu important, ele fiind cliente ale fondurilor regionale. (Atribuirea portofoliilor arată că Estul a căpătat mai multă forță în Comisie: Slovacia – transporturile; Polonia – piața internă; Ungaria – vămile; Lituania – sănătatea sau Cehia – justiția.)
Corina Crețu va avea de gestionat un buget imens de 351,8 miliarde de euro (între 2014 și 2020, dar mandatul ei este de cinci ani). Acest lucru înseamnă peste 35% din bugetul total de 908 mld. euro al UE (în termen de plăți) în următori șapte ani. O sumă de 313 miliarde de euro merge direct spre regiuni, restul sumei fiind împărțit la alte capitol. În România, 6,7 mld. euro merg direct spre regiuni, prin Programul Operațional Regional, dar, de pildă, 2,5 miliarde de euro sunt cuprinși în Programul Operațional Infrastructura Mare (9,1 mld. euro) venind prin FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională). De asemenea, Programul Operațional Competitivitate în valoare de 1,3 miliarde de euro este finanțat prin FEDR. Prin urmare, comisarul român va analiza și „amenda“ modul în care sunt cheltuite în jur de jumătate din sumele ce vor intra în România prin programele structural și de coeziune.
„Fișa postului“ viitorului comisar este amplă. Direcția pe care o va conduce trebuie să susțină crearea locurilor de muncă, competitivitatea, creșterea economică, îmbunătățirea calității vieții, dezvoltarea durabilă.
Prin politicile regionale, Comisia vizează reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale semnificative care există încă între regiunile Europei, cele mai sărace fiind în România (șapte din cele opt regiuni ale României se află între cele mai sărace 20 de regiuni din UE). Pentru aceste obiective, UE dă politicii regionale, între 2014 și 2020, o sumă totală de 351,8 miliarde de euro. Acești bani, gestionați de comisarul pentru politică regională, vor contribui la stimularea IMM-urilor, sprijinirea cercetării și a inovării, efectuarea de investiții într-un mediu înconjurător mai curat, îmbunătățirea accesului la tehnologiile digitale sau dezvoltarea produselor și metodelor de producție noi.
Totodată, Comisia va finanța „eficiența energetică și combaterea schimbărilor climatice“, „stimularea educației și a competențelor“ și „îmbunătățirea legăturilor de transport spre regiunile îndepărtate“.
Șapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României (353 de regiuni sunt în Europa, în total) se află în clasa „regiunilor mai puțin dezvoltate“ (PIB/locuitor mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27). Una singură (București -Ilfov) se află în cea de-a doua clasă a „regiunilor de tranziție“ (PIB/locuitor între 75% și 90% din media UE).
În exercițiul financiar 2014-2020, România a primit, la capitolul dezvoltare regională (prin Programul Operațional Regional), 6,7 miliarde de euro, adică 2,1% din fondurile directe alocate tuturor regiunilor și 4% din fondurile totale alocate regiunilor sărace.
Este o creștere importantă a fondurilor regionale față de perioada 2007-2013, când României i-au fost alocate 4 miliarde de euro. POR are o rată de abosorbție de 47%, față de o medie de 36% pe toate programele.
România primește de la UE între 2014 și 2020 în jur de 21 de miliarde de euro fonduri structurale, opt miliarde de euro fonduri de dezvoltare rurală și alte aproximativ nouă miliarde de euro subvenții agricole - în total aproximativ 40 de miliarde de euro.
Corina Crețu s-a declarat onorată de nominalizare și spune că este pregătită să își asume responsabilitatea portofoliului. „Mă onorează desemnarea Președintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, în funcția de Comisar European, ca și susținerea Guvernului României. Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiții din Europa și mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând, încă o dată, încrederea de care se bucură țara noastră la Bruxelles. Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu“, a scris ieri Corina Crețu pe pagina sa de Facebook, potrivit Mediafax.
Premierul român care a propus-o pe Crețu a comentat la rândul său: „Este un succes pentru România și este o recunoaștere a faptului că vocea României contează pe plan european, că avem aliați și parteneri importanți și că, la rândul nostru, putem să acționăm ca țară demnă de apartenența sa la Uniunea Europeană și valorile europenne“.
Corina Crețu este al treilea comisar european din partea României, după Leonard Orban (multilingvism) și Dacian Cioloș (agricultură).
Corina Crețu, viitor comisar pentru politici regionale: „Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiții din Europa și mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând încă o dată, încrederea de care se bucură țara noastră la Bruxelles. Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu.“. Foto: Codrin Prisecaru
De la o carieră politică la una preponderent tehnică
Corina Crețu (47de ani) și-a construit cariera politică în preajma fostului președinte Ion Iliescu. A fost alături de acesta în cele două mandate la Cotroceni.
+ Crețu a absolvit în 1989 Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, din cadrul ASE București, și a urmat ulterior cursuri de specializare ca analist programator.
+ După absolvire s-a angajat la Întreprinderea de Mașini Unelte din Blaj, unde a lucrat ca economist stagiar pentru o scurtă perioadă (octombrie 1989 - ianuarie 1990).
+ În 1990, Corina Crețu s-a îndreptat spre o carieră în presă. A lucrat la „Azi”, „Cronica Română” și „Curierul Național”, ziare apropiate lui Ion Iliescu.
+ În 1992 s-a angajat ca expert la Cabinetul purtătorului de cuvânt al președintelui României Ion Iliescu. A lucrat în această funcție timp de patru ani, respectiv întregul mandat 1992-1996 al lui Ion Iliescu.
+ În 1996, Ion Iliescu pierde alegerile prezidențiale în favoarea contracandidatului său Emil Constantinescu. În consecință, Iliescu va activa, din 1996 până în 2000, ca lider de grup al PDSR din Senat. Tot în această perioadă, Corina Crețu activează ca expert la Senat.
+ Și-a început efectiv cariera politică în 1997, când a devenit secretar executiv al PDSR și șef al Departamentului Imagine și Relații cu mass-media din cadrul Consiliului Național al PDSR. Tot din 1997, Crețu a activat ca prim-vicepreședinte al Organizației Femeilor din PDSR.
+ În anul 2000 a fost aleasă deputat, dar a demisionat pentru a-l urma pe Ion Iliescu la Președinție, întrucât acesta câștigase al doilea mandat al său constituțional. A activat, în al doilea mandat al lui Ion Iliescu, ca purtător de cuvânt al acestuia.
+ În 2004 a fost aleasă senator al României, în 2007 europarlamentar, mandat pe care și-l reînnoiește în 2009 și 2014.
Ce fonduri totale are de cheltuit România între 2014 și 2020
+ Fondurile structurale: +10% (față de 2007-2013)
România va primi, între 2014 și 2020, peste 21 mld. euro, în creștere cu 10% față de alocările din perioada 2007-2013 (19,2 mld. euro).
+ PAC: +27% (în total, față de 2007-2020)
Pe Polilica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creștere cu 27% față de alocările din exercițiul financiar 2007-2020 (13,8 mld. euro). În cadrul PAC, pe cei doi piloni - „plăți directe“ și „dezvoltare rurală“ - sumele comparate arată astfel:
- Plăți directe către fermieri: +47,5%. Pentru plăți directe România primește 10,3 mld. euro, față de 5,6 mld. euro în 2007-2013.
- Pe dezvoltare rurală: - 13,5%. România are alocate peste 7 mld. euro pentru dezvoltare rurală, față de 8,2 mld. euro între 2007 și 2013 (minus 1,1 mld. euro). Pe cei doi piloni „plăți directe” și „dezvoltare rurală” există o „flexibilitate“, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt.
Facilități în cheltuirea banilor
+ În exercițiul financiar 2014-2020 banii pot fi cheltuiți în intervalul NĂ3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), față de NĂ2 în exercițiul financiar 2007-2013. Banii vor fi cheltuiți deci în 10 ani.
+ TVA pentru proiectele cu bani europeni va fi eligibilă la finanțare (TVA poate fi plătită din sumele nerambursabile).
+ Rata de cofinanțare națională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii).
+ Pe dezvoltare rurală rata de cofinanțare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii).
+ În cazul în care un stat din UE are un acord de asistență financiară, fie cu FMI, fie cu UE, cofinanțarea națională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanțare națională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanțare națională, 75% banii UE).
+ Prefinanțările (banii dați înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect. Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanțare cu FMI sau UE, procentul prefinanțărilor va fi de 4%.
Reacții
Cătălin Vătafu, consultant în accesarea fondurilor europene și fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene în timpul guvernării conduse de Emil Boc
„Evident că nu putem fi ipocriți să spunem că nu e un plus să avem un reprezentant care să gestioneze un astfel de portofoliu, care este foarte important pentru România. Cu certitudine, vom găsi mai multă flexibilitate și înțelegere de la Comisia Europeană în ceea ce privește finanțările europene, prin influența și pârghiile pe care le va avea Corina Crețu în relația cu directoratul Comisiei. România va fi privită cu mai multă simpatie în dialogurile cu Comisia Europeană. O comparație simplă vizavi de absorbția fondurilor pe agricultură versus fondurile structurale demonstrează că cine se află la conducerea unui anumit portofoliu face diferența (românul Dacian Cioloș este comisar european pentru agricultură din 2010- n.red.). Să nu uităm că, în cazul fondurilor structurale, unele programe au fost suspendate în exercițiul financiar 2007- 2013, lucru care la agricultură nu s-a întâmplat, deși și acolo au existat probleme. E clar că a avea un comisar european nu ne va permite să ne abatem de la regulamentele europene, dar vom fi priviți cu mai multă simpatie și cu o toleranță sporită.“
Cosmin Drăgoi, managing partner al firmei de consultanță în fonduri europene M27 România
„Teoretic, orice comisar european trebuie să fie imparțial și trebuie să aibă grijă ca politicile pe care le aplică să fie conforme cu interesele statelor membre ale Uniunii Europene. Dar, totodată, (Corina Crețu – n.red.) va trebui să țină cont și de interesele României. Știind mai bine nevoile noastre, poate propune politici care ar putea să ne ajute, de exemplu, la criteriile de eligibilitate, fără ca acestea să fie în detrimentul altor state. Cu siguranță însă că se va îmbunătăți comunicarea cu autoritățile române, iar comisarul va asculta poate, mai mult decât alții, nevoile țării noastre, fiind de origine română, dar asta nu înseamnă că, de exemplu, vom primi mai mulți bani europeni. În principiu, numirea unui român pe poziția de comisar european este un avantaj pe care trebuie să îl fructificăm cât mai bine.“
Bogdan Băianu, manager al firmei de consultanță în accesarea de fonduri europene BMG Consulting
„România nu va fi avantajată în niciun fel de numirea Corinei Crețu în funcția de comisar european. Orice comisar profesionist este transpartinic și nu are în vedere interesul vreunei țări. Iar dacă nu este profesionist, procedurile nu îl lasă să creeze avantaje unei țări sau unui grup parlamentar.“
Romulus Andrei, șeful departamentului de finanțări structurale în cadrul Volksbank
„Numirea unui român într-o funcție atât de înaltă în cadrul Comisiei Europene este în mod categoric un mare câștig, pentru că este un portofoliu important, la fel de important cum este și agricultura. Pornind de la ideea că suntem codașii Europei la absorbția de fonduri europene, gândire care probabil a stat la baza acestei numiri, cu siguranță se va îmbunătăți măcar comunicarea autorităților române cu reprezentanții Comisiei Europene, în așa fel încât să putem ajunge la un nivel mediu de absorbție. Însă nu mă pot pronunța vizavi de abilitățile tehnice ale Corinei Crețu sau de cunoștințele pe care le are în domeniul fondurilor europene. Dar numirea unui român pe o poziție cheie va contribui la o comunicare mai coerentă, iar autoritățile publice locale- principalele beneficiare ale proiectelor finanțate prin Regio- ar trebui să fie avantajate de acest anunț.“
Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR )
„AOAR apreciază că este important ca politicile regionale promovate de noul comisar să ducă la o consolidare a relațiilor economice la nivelul UE, ca bază de realizare a convergenței economice a României și altor state membre către nivelul mediu de performanță al UE. AOAR cere public CE și comisarului Corina Crețu să acționeze ferm în direcția aplicării consecvente a principiilor fundamentale ale UE, eliminând cât mai rapid derogările extrem de generoase acordate în diverse domenii unor state puternic dezvoltate, în timp ce statele noi membre sunt obligate să se conformeze unor cerințe extrem de dure și neconforme cu realitățile economice și sociale, agravate de criză, așa cum este cazul României.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu