Dacă Scoția ar deveni independentă, veniturile încasate din exploatarea resurselor din Marea Nordului s-ar diminua, cele mai importante bănci scoțiene s-ar muta la Londra, cheltuielile publice ar trebui majorate, iar noul guvern ar avea dificultăți cu păstrarea lirei sterline ca monedă națională, spun unii analiști.Secesioniștii susțin că unirea cu Marea Britanie le-a tras țara înapoi, iar o Scoție independentă ar avea toate ingredientele necesare să devină una dintre cele mai bogate țări din lume după rețeta Norvegiei sau a Qatarului: teritoriu mic, o populație de doar câteva milioane de locuitori și rezerve masive de petrol. Însă naționaliștii scoțieni au subestimat riscurile economice ale independenței, potrivit unei analize realizate de Centrul pentru Studii Politice (CSP), citată de The Telegraph.
Guvernul de la Edinburgh va avea anul viitor încasări în bugetul statului de aproape 60 miliarde de euro, cu circa 18 miliarde de euro mai puțin decât au previzionat susținătorii independenței. Totodată, guvernul scoțian va cheltui cu 16 miliarde de euro mai mult decât valoarea taxelor și impozitelor colectate după separarea de Marea Britanie, iar acest lucru va avea drept consecințe taxe mai mari, reduceri de cheltuieli sau chiar împrumuturi.
Arturo Bris, profesor de finanțe la Institutul Internațional de Management și Dezvoltare din Elveția, consideră că Scoția independentă ar fi mai puțin competitivă dacă s-ar separa de Marea Britanie. El a adăugat că, deși Scoția este bogată în resurse naturale, acestea nu mai reprezintă o sursă de competitivitate pentru secolul XXI și a dat exemplul țărilor africane care, deși sunt bogate în resurse naturale, le lipsește competitivitatea din cauza investițiilor inadecvate în infrastructură.
„Principalul motor al competitivității Marii Britanii este City of London, și nu Scoția și de aceea perspectiva independenței nu ar avea efecte foarte mari asupra competitivității Regatului Unit. În cazul în care băncile scoțiene își vor muta sediile în Londra, competitivitatea Marii Britanii chiar s-ar putea îmbunătăți“, a explicat Bris. El consideră că mișcarea separatistă din Catalonia este conștientă că regiunea și-ar pierde din competitivitate în cazul separării de Spania deoarece principala sursă a prosperității economice este comerțul cu celelalte regiuni din interiorul țării. Quebec a votat împotriva independenței față de Canada din același motiv.
Inima industriei energetice a Regatului Unit este Scoția, iar furnizorii și companiile care se ocupă cu exploatarea resurselor au aproape 200.000 de angajați în Marea Britanie și contribuie cu aproape 20 miliarde de euro la economia britanică. În jur de 90% din rezervele de petrol ale Regatului Unit provin din zone care ar putea fi revendicate de Scoția independentă. Timp de mai multe decenii, naționaliștii scoțieni au acuzat guvernul de la Londra că a risipit taxele plătite pentru petrolul și gazele naturale extrase din Marea Nordului, notează CNNMoney. Aceste taxe ar fi a doua cea mai mare sursă de venit, după impozitul pe profit, pentru noul guvern scoțian, iar secesioniștii spun că vor urma exemplul Norvegiei și vor investi o parte din bani “într-un fond pentru zile negre“ destinat generațiilor următoare. Veniturile încasate de guvernul scoțian din exploatarea resurselor din Marea Nordului ar putea să scadă de la 12 miliarde de euro anual, cât au fost acum trei ani, la aproape 4,6 miliarde de euro în 2016, la jumătatea estimărilor făcute de susținătorii independenței, potrivit analizei CSP.
Royal Bank of Scotland și Lloyds, două bănci scoțiene salvate de guvernul britanic de la colaps în 2008, au amenințat că își vor muta sediile din Scoția și își vor înregistra afacerile în Anglia, dacă scoțienii votează în favoarea independenței. Anunțul a creat turbulențe în sectorul bancar scoțian în care lucrează aproape 100.000 de oameni și a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul asupra economiei. Băncile scoțiene dețin active de 12 ori mai mari decât PIB-ul țării, notează The Guardian.
Naționaliștii scoțieni susțin că vor folosi, dacă se vor separa de Marea Britanie, lira sterlină ca monedă națională, însă acest lucru va avea efecte grave asupra econonomiei, scrie The New York Times. Criza datoriilor din Europa este un exemplu concret al riscurilor unei uniuni monetare care nu este însoțită de o uniune politică.
Recesiunea din unele țări precum Grecia, Irlanda și Spania a fost în mare parte devastatoare deoarece aceste țări nu au avut propriile bănci centrale independente care ar fi putut să micșoreze ratele dobânzilor, să deprecieze moneda națională, să cumpere obligațiuni guvernamentale sau să împrumute băncile afectate de recesiune. Ele au fost forțate să accepte măsuri de austeritate din partea creditorilor internaționali, ca principală condiție pentru împrumutul primit. Același scenariu ar fi posibil într-o Scoție independentă. Dacă rata somajului ar crește în Scoția, însă ar rămâne stabilă în restul Marii Britanii, Bank of England nu ar micșora ratele dobânzilor doar pentru a îi ajuta pe scoțieni.
0 comments :
Trimiteți un comentariu