Cum arată economia din Vaslui, unul dintre cele mai sărace județe, unde antreprenorii români țin pe linia de plutire businessul ignorat de investitori străini

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia județelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel județean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare județ, care sunt cele mai mari companii în funcție de cifra de afaceri, cum se împarte economia județului între multinaționale, antreprenori și companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc și asistații social, care sunt indicatorii sociali din zonă, acestea sunt doar o parte din informațiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici și sociali ai județului Vaslui, care are o populație de 395.499 de locuitori, în scădere cu 60.000 de persoane față de 2002. Vasluiul este unul dintre cele mai sărace județe din  România și ocupă ultimul loc în ceea ce privește PIB-ul per capita în anul 2013, cu o valoare de 2.804 euro, mai mică cu 58% față de cea înregistrată la nivel național, potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză.

Județul Vaslui, unul dintre cele mai sărace județe din țară, trăiește în special din agri­cul­tură, bazându-se pe su­pra­fe­țele mari de teren agricol, dar și pe numărul mare de persoane care trăiesc în mediul rural, însă lipsa in­ves­ti­țiilor în industrie și a unei strategii im­ple­mentate „ca la carte“ de autorități pla­sează Vasluiul pe ultimul loc între ju­de­țele României în ceea ce privește PIB-ul per capita, cu 2.804 euro. Datele afe­rente anului 2012 ale Direcției Ju­de­țene de Statistică Vaslui arată că peste 50% din populația ocupată la ni­ve­lul întregii economii din Vaslui lu­crează în agricultură. În același timp 75% din suprafața județului reprezintă te­re­nurile agricole, conform datelor de pe site-ul Pre­fecturii Vaslui.

„Partea bună a Vasluiului este că aici chiar se lucrează terenurile agricole. Peste 95% din terenurile agricole sunt lucrate aici și eu am încercat să fiu un promotor al acestei idei în jur. Chiar dacă au 5, 100 sau 5.000 de hectare de teren, oamenii își lucrează pămân­tu­rile“, spune Adrian Porumboiu, pro­prie­tarul Racova Grup, unul dintre cele mai mari grupuri din agricultură din Ro­mânia și cel mai mare grup din județul Vaslui. Antreprenorul spune că cu trei firme lucrează 47.000 de hectare de teren agricol și are peste 4.000 de angajați în județul Vaslui.

Pe primul loc în topul celor mai mari companii din județul Vaslui este Com­cereal, deținută indirect de Adrian Poru­mboiu prin Racova SA, arată datele de la Registrul Comerțului. De altfel, Adrian Porumboiu este acționar ma­joritar în cinci companii aflate în topul celor mai mari societăți din județul din estul țării.

Topul celor mai mari 20 de com­panii din județul Vaslui este dominat de afa­ceri antreprenoriale, astfel că doar Rul­menți Bârlad, producător de rul­menți, are acționariat majoritar străin. De altfel, grupul turc Kombassan, cel care deține pachetul majoritar al Rul­men­ți Bârlad. este cel mai mari in­vestitor străin din Vaslui. Cifra de afa­ceri totală a companiilor cu acționariat majoritar străin din județul Vaslui s-a ridicat anul trecut la 281 milioane de lei (63,5 mil. euro), arată datele de la Re­gis­trul Comerțului. Cele mai mari afaceri vin din Turcia, Italia și Olanda.

Giganții industriali care asigurau locurile de muncă a mii de vasluieni s-au prăbușit după anul '90, iar cei rămași fără slujbe au plecat să-și caute norocul în străinătate.

„Vasluiul este depopulat. Oamenii au plecat la muncă în Spania sau Italia (...). Forța de muncă este la fel de ieftină sau de scumpă ca peste tot în România. Însă nu prea mai sunt locuitori. Dacă înainte de ’89 în orașul Vaslui locuiau 100.000 de oameni, acum dacă mai sunt 45.000“, mai spune Adrian Porumboiu.

Cele mai bune exemple de giganți din Vaslui care și-au închis porțile sunt Mecanica Vaslui, care producea echi­pa­mente pentru industria minieră și care s-a închis odată cu această ramură a in­dus­triei, sau Moldosin Vaslui care pro­ducea pentru sectorul petrolier.

„În Vaslui de exemplu nu există piață de consum foarte atractivă și asta nu atrage investitorii. Într-un județ ca Vasluiul, cea mai mare șansă ar fi să producă bunuri pentru export sau să producă pentru alte zone din țară. Pentru Vaslui ar fi o șansă exporturile în Rusia sau Ucraina, însă ultimele eve­nimente fac aceste lucruri puțin pro­babile“, spune analistul Aurelian Dochia.

Agricultura și industria alimentară mai rămân însă speranța de creștere a Vasluiului.

„Vasluiul are potențial de dez­vol­tare în agricultură, în industria ali­mentară, însă trebuie să se direcționeze fon­duri așa cum se întâmplă în alte ju­dețe ale țării“, mai spune proprietarul Racova Grup.

Deși Vasluiul duce lipsă de investiții care să creeze locuri de muncă și care să crească nivelul de trai al populației, site-urile celor mai importante instituții județene nu conțin strategii sau date care să atragă investitorii.

Pe site-ul Consiliului Județean Vaslui, care are printre altele ca atribuții adoptarea de „strategii, prognoze și programe de dezvoltare economico-so­ciale a județului“, informațiile precum veniturile realizate în funcție de domenii de activitate sau exporturi și importuri nu au mai fost mai fost actualizate de câțiva ani.

CV-UL POLITIC AL JUDEȚULUI VASLUI

Dumitru Buzatu (PSD), 59 de ani, președintele Consiliului Județean Vaslui

Absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Dumitru Buzatu este de meserie profesor de filosofie.

Buzatu a fost profesor la mai multe licee din județul Vaslui și este din 2012 președintele Consiliului Județean. Anterior, în perioada 2004-2012, a ocupat funcția de vicepre­ședinte în cadrul aceleiași instituții publice.

La capitolul activitate politică, Dumitru Buzatu a fost deputat PDSR în perioada 1992-2000, după care timp de patru ani a fost deputat PSD.

Totodată, el a ocupat funcția de președinte Organizației municipale Vaslui și vicepreședinte  al Consiliului județean PDSR.

Andrei Puică (PSD), 36 de ani,  prefectul județului Vaslui

Andrei Puică este din martie 2014 prefect al județului Vaslui, anterior timp de doi ani ocupând funcția de subprefect.

Absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, Andrei Puică a fost în perioada 2009 –2012 manager public în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

El și-a început cariera în administrație publică în 2001, ocupând timp de patru ani funcția de consilier în cadrul Consiliului Județean Vaslui, având ca responsabilități elaborarea și implementarea de proiecte, integrare europeană sau relații internaționale. A ocupat apoi ( 2007-2009) funcția de manager public în cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, după care a devenit director coordonator adjunct în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, poziție ocupată timp de câteva luni.

Vasile Pavăl (PSD), 58 de ani, primarul municipiului Vaslui

De profesie inginer, Vasile Pavăl este din 2008 primarul municipiului Vaslui. El este absolvent al Facultății de Construcții Industriale, Civile și Agricole din cadrul Universității Gheorghe Asachi din Iași.

În perioada 1986-1991 a ocupat funcția de șef serviciu arhitectură-sistematizare în cadrul Primăriei Municipiului Vaslui.

Ulterior, a activat la compania Goscom Vaslui, unde a ocupat funcția de director, conducând activitățile de apă-canal, salubrizare sau energie termică. În 2004 a fost numit viceprimar al municipiului Vaslui, funcție ocupată până în 2008, când a devenit primar.

Sursa: site-urile oficiale ale celor trei instituții publice

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mădălina Panaete