Exporturile au susținut economia în perioada 2008-2014, existând o corelație pozitivă între trendul acestora și evoluția PIB. Însă, cu toate că au fost un motor important pentru PIB, exporturile nu au avut suficientă forță să tracteze economia, în special în perioadele în care s-a afundat în recesiune.De ce impactul creșterii exporturilor din ultimii ani asupra economiei nu a fost foarte puternic? Potențialul exporturilor este limitat având în vedere dependența de evoluția economiilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României, precum și din cauza ponderii reduse a exporturilor în PIB comparativ cu aportul consumului intern.
Totodată, impactul limitat al exporturilor este legat de faptul că în cuantificarea aportului la PIB nu contează doar exporturile în valoare absolută, ci exporturile nete, fiind importantă și dinamica importurilor.
„Istoric vorbind, există o corelație între evoluția exporturilor României și creșterea economică. Pe de altă parte, impactul este relativ limitat deoarece creșterea exporturilor a antrenat de obicei și o creștere a importurilor, ceea ce a limitat contribuția netă a comerțului exterior la creșterea economică. Această situație se datorează faptului că din păcate exporturile românești nu înglobează încă suficient de multă valoare adaugată chiar dacă tendința din acest punct de vedere este pozitivă“, spune Radu Crăciun, economistul-șef al BCR.
Rolul important al exporturilor în relansarea economiei poate fi privit și prin prisma efectului de antrenare în economie, adică firmele exportatoare să facă investiții, să-și plătească salariații mai bine, iar aceștia să înceapă să consume.
„Corelația dintre exporturi și creșterea economică este una directă și pozitivă, mai ales că reprezintă o componentă a PIB. În primul an de criză economică exporturile s-au redus pe fondul cererii externe în scădere, însă ca urmare a diminuării drastice a cererii interne (pe fondul scăderii consumului, investițiilor în contextul ajustării fiscale și externe), importurile s-au contractat și mai mult (astfel că exportul net a avut o contribuție pozitivă la dinamica PIB). Ulterior, revenirea exporturilor pe plus simultan cu menținerea ritmului de creștere a importurilor sub cel al exporturilor a contribuit pozitiv la creșterea economică. Cu alte cuvinte, în toată această perioadă evoluția economică a fost pozitiv influențată de exportul net“, a declarat Cătălina Molnar, economistul-șef al
UniCredit Țiriac Bank
.
În perioada 2010-2014 exporturile de bunuri și sevicii au crescut cu peste 9% pe medie pe an (doar anul 2012 având o contribuție negativă).
„Este evident că exporturile au fost motorul revenirii economice, iar capacitatea de investire a firmelor exportatoare a fost mai mare“, mai spune Molnar.
Economia României este încă puternic dependentă de zona euro, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate, dar în ultimii ani s-a observat continuarea creșterii gradului de diversificare geografică, exporturile către țările non-UE fiind în creștere.
Valoarea exporturilor totale s-a dublat din 2008 până anul trecut, apropiindu-se de un maxim de 50 mld. euro.
Odată cu venirea crizei financiare și economice mondiale, România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor și majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum și criza a intrat în prelungiri. Au fost doi ani de cădere liberă, în 2009 și 2010. După declinul de 6,6% în 2009 și scăderea de 1,1% în 2010, economia a revenit pe creștere. Însă redresarea a fost lentă. După un avans de 2,3% în 2011, a urmat un plus al economiei de doar 0,6% în 2012, iar în 2013 saltul economiei a fost de 3,5%.
Cum au mers economia și exporturile în anii de criză
În 2009, anul în care criza a fost resimțită din plin în România, exporturile s-au prăbușit cu aproape 14%. Cu toate că în 2010 exporturile au înregistrat o creștere record de peste 28%, nu au antrenat revenirea economiei, care a continuat să se zbată în recesiune. Aceste date au spulberat mitul relansării prin exporturi. Exporturile erau văzute ca soluția salvatoare pentru ieșirea României din recesiune. Însă în absența relansării cererii interne, a consumului, s-a materializat o nouă contracție a economiei.
Anul trecut exporturile s-au apropiat de un maxim de 50 mld. euro, depășind cu 10% nivelul din 2012. Iar economia a înregistrat în 2013 un salt de 3,5%.
Și în primul semestru din acest an exporturile au ajutat economia, însă nu suficient de mult pentru a fi evitată revenirea în recesiune tehnică. Exportul net a avut o contribiție de Ă1% la creșterea economică de 2,4%, consecință a creșterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri și servicii corelată cu creșterea mai redusă a volumulului importurilor, cu 10,6%. Pe de altă parte, cererea internă a avut o contribuție de doar 0,3 puncte procentuale la ritmul anual al PIB în trimestrul doi. Cert este că exporturile în perioada crizei au susținut economia în mare măsură. Fără exporturi probabil recesiunea ar fi fost mai pronunțată, după cum spune analistul economic Aurelian Dochia.
„Exporturile au fost colacul de salvare. Însă ponderea exporturilor este mică, de circa 36% din PIB, astfel că acestea nu au putut să șteargă recesiunea. Consumul intern, și în România ca și în alte țări, dă greutate creșterii economice, având o pondere de circa 70% din PIB. O dinamică bună a exporturilor poate să ajute, dar nu poate să răstoarne trendul imprimat de consumul intern.“
Dochia a amintit că România este dependentă de Uniunea Europeană în proporție de circa 70% în sfera comerțului extern. Și oricât s-a vorbi despre diversificarea exporturilor nu putem să ne desprindem de UE prea mult.
Dacă ne uităm la ce investiții s-au făcut în ultimii ani, cele mai multe au implicat activități din zona industriei (cu preponderență în sectoarele orientate către exporturi), agricultură (susținute și de fondurile europene, dar și de interesul străinilor către acest sector - segment care de asemenea oferă bunuri tranzacționabile la extern) și energie. Mai mult în ultimii ani s-au extins și investițiile în sectorul IT care contribuie din ce în ce mai mult la exportul de servicii ñ România fiind considerată un centru în creștere de dezvoltare în acest domeniu și de externalizare a serviciilor suport din alte țări, susține Molnar.
Analizând performanța României în domeniul exporturilor în context regional se observă că în perioada 2010-2013 România s-a clasat pe locul 4 în top UE din punct de vedere al ritmului de creștere a volumului de exporturi de bunuri și servicii (după Estonia, Lituania și Slovacia), maximul atingându-se în 2013 când s-au înregistrat investiții în noi capacityăți de producție în companii exportatoare (adițional lansării unei linii de produse noi de către Dacia).
În ce țări exportă România
Germania, Italia și Franța au rămas în anii de criză pe podium în topul celor mai importante țări partenere la export, având o pondere de circa 40% din total exporturi. Pe pozițiile următoare s-au plasat Turcia și Ungaria. Federația Rusă, care nu era prezentă în top 10 în 2008, a intrat în 2013 în top pe locul 9 înlocuind Ucraina.
Pentru a suplini reducerea exporturilor către Uniunea Europeană, analiștii au recomandat extinderea piețelor de desfacere din afara Uniunii, spre Asia sau America, însă procesul este de durată și afectat de concurența puternică pe costuri de producție.
De-a lungul timpului s-a observat o îmbunătățire a structurii exporturilor românești, ponderea bunurilor cu valoare adăugată mare devenind din ce în ce mai ridicată (ponderea echipamentelor, mașinilor și mijloacelor de transport fiind de 43% în total exporturi în primele 7 luni din 2014, față de 26% în 2005). În același timp, gradul de concentrare pe anumite sectoare (ex auto) a crescut ñ putând deveni un punct vulnerabil în anumit(e) condiții de piață/context economic, spune economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank.
Echipamentele electrice și dispozitivele mecanice, mijloacele de transport și textilele dețin jumătate din exporturile României. Ponderea mijloacelor de transport în total exporturi s-a triplat în ultimii zece ani, de la 5,7%, spre 17%, urcând până pe locul doi în topul celor mai importante sectoare exportatoare. În schimb, dacă ne uităm la exportul de materii prime, ponderea s-a menținut relativ constantă, cu accentuări pe zona exporturilor de produse vegetale și scăderi mai mari pe zona produselor minerale (petrol, carbune etc) și metale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu