Are în jur de 30 - 40 de ani, câștigă peste 1.000 de euro net pe lună, obișnuiește să ia masa în oraș și plătește în fiecare lună o rată la creditul pe care și l-a făcut pentru casă. Merge la serviciu cu o mașină scumpă, dar nu uită să facă sport, concediile și le petrece mai ales în destinații din străinătate (deși în unele weekenduri mai are și escapade de tip city break în Europa) și își cumpără haine de firmă. Acesta este profilul standard al reprezentantului generației care „mișcă“ motoarele economiei, populația considerată a fi cu un statut social ridicat, care lucrează/cel puțin a lucrat în corporație sau este antreprenor, iar rezultatul muncii sale s-a văzut în fiecare an în evoluția economiei românești.Aceasta este prima generație de români care au luptat, prin forțe proprii, să se angajeze într-o companie străină, imediat după Revoluție, și care au avut curajul să se rupă de ideea unui loc „călduț“ într-o companie de stat. Iar curajul lor de atunci a împărțit România în două. Pe de-o parte, România are acum o promoție „completă“ de angajați în privat conduși de executivi de top puternici care lucrează în multinaționale și un nucleu bine conturat de antreprenori care plătesc lunar salarii și taxe și impozite la stat. Pe de altă parte, în „liga“ opusă se află în continuare salariații din companiile și din instituțiile de stat, locul unde angajările încă se fac pe criterii politice, iar obiectivul principal al slujbei lor este cheltuirea banilor încasați din mediul privat.
Aproape 190.000 de români câștigă peste 5.000 de lei brut pe lună, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, iar ponderea acestora reprezintă 5,2% din totalul salariaților care au muncit full time, 23 de zile pe lună, la ultima anchetă privind structura salariilor făcută de INS (în octombrie 2012). În 1998 erau doar 10.000.
„România economică de astăzi merge înainte trasă, ca niciodată, de oameni care seamănă mai degrabă cu colegii lor din alte orașe europene și mai puțin cu ceea ce însemna angajatul tipic din România generațiilor anterioare. «Miorița» are relevanță mai mică decât are cashflow-ul la momentul actual“, spune antreprenorul Sergiu Neguț, managing partner al companiei Mindit.
În cei aproape 25 de ani de capitalism, România a trecut de la conducătorii preocupați de ora la care se încheie programul și care uitau de orice până în următoarea zi când se întorceau la muncă la liderii generației de astăzi, care învață că dincolo de țintele de profitabilitate și de cota de piață este importantă dezvoltarea sustenabilă a unei companii, impactul pe care aceasta îl are în mediul înconjurător și în comunitatea locală, explică headhunterul Oana Ciornei.
„În urmă cu 10 ani accentul se punea pe identificarea oportunităților și nu se insista foarte mult asupra dezavantajelor, se cerea mult mai ușor ajutorul celor din jur. Exista multă determinare sau ambiție, dar era acompaniată de dorința de a face lucrurile bine până la capăt (așa se explică și faptul că lumea stătea mai mult timp într-o companie). Nu exista o așa de mare diferență între standardele educaționale și cerințele organizațiilor. Astăzi, mediul de business este unul mai rapid, mai transparent și mult mai competitiv“, a spus Oana Ciornei, managing partner în cadrul firmei de executive search Amrop România. În opinia sa, evoluția tehnologică și globalizarea au influențat mult profilul managerilor de astăzi, pentru că este un mediu de business mult mai competitiv, în care atribute ca agilitate, anticipare, transparență, conectivitate și multiculturalitate sunt esențiale.
„Am trecut de la ierarhii la network, de la reguli la valori și un scop comun, de la un model de leadership autocratic la unul democratic. Managerii de astăzi sunt preocupați să-și dezvolte un network și apreciază mult rolul pe care-l joacă conectivitatea și tehnologia în ziua de azi. Ei au nevoie constantă de a fi încurajați și caută un mentor care să-i ghideze în carieră. Sunt ușor de demotivat, pot pierde din determinare și motivație dacă nu primesc promovarea așteptată“, a mai spus Oana Ciornei.
Deși generația managerilor de astăzi nu este omogenă din punct de vedere psihologic, specialiștii spun că reprezentanții „de frunte“ ai acesteia sunt indivizi cu un puternic simț al libertății și al ofensivei. „Există o discrepanță între generația veche, a celor care se luptau să termine o facultate și apoi să își găsească un loc de muncă în care să stea cât mai mult și care se gândeau să își asigure bătrânețea și generația actuală, care are un spirit ofensiv, blufează și caută prestigiu. Cei care formează acum generația cu statut social ridicat sunt cei care vor să aibă bani, se ambiționează să își găsească un loc de muncă mai bun, caută să fie promovați în poziții manageriale, iar această pornire ofensivă îi face să se angajeze la rate la credite uneori peste posibilitățile financiare pe care le au, după modelul văzut în filmele americane“, a explicat psihologul Bogdan Lucaciu.
Lucrează în servicii, în companiile din marile orașe
Din cele 3,8 milioane de persoane care reprezintă populația stabilă cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani și care locuiește în mediul urban, doar 1,8 milioane sunt bărbați, iar restul femei, potrivit datelor pe 2014 publicate de INS. Iar din populația care formează „nucleul“ angajaților din mediul urban s-a conturat o categorie, a angajaților care lucrează în servicii și care ajung la salarii mari.
Cei mai mulți dintre cei cu venituri de cel puțin două- trei ori mai mari decât salariul mediu pe economie lucrează în prezent în București sau în județe precum Cluj sau Timiș, adică acolo unde se află sediile centrale ale multinaționalelor și unde s-a creat o adevărată cultură a locurilor de muncă în domeniul serviciilor, fie ele de suport, vânzări, marketing sau IT.
„Proporția joburilor din industria de servicii aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, migrarea liderilor dintr-o industrie în alta a dus la standarde ridicate, iar liderii au învățat să fie orientați mai mult către exteriorul organizației“, a adăugat Oana Ciornei.
În opinia sa, se poate spune că mai mult decât brand-ul angajatorului contează pentru noua generație de lideri cum este șeful direct și calitatea echipei în care lucrează, pentru că aceștia caută conducători care apreciază diversitatea punctelor de vedere. „Organizațiile etice sunt mult mai atractive și, ca urmare, mult mai căutate de aceștia, acest lucru fiind deja mai important decât industria sau poziția în compania respectivă. Într-un proces de recrutare de top, acum și candidații au lista lor scurtă“, spune Oana Ciornei.
Pe de altă parte, cei care au crescut odată cu această generație de manageri formați în capitalismul românesc admit că există și anumite carențe ale sistemului.
„În prezent, societatea este din ce în ce mai dinamică, iar acest lucru se vede și în capacitatea de dezvoltare a tinerilor de până în 30 de ani. Modelele de dezvoltare și creștere economică pe care tinerii le preiau sunt din păcate o interpretare denaturantă a capitalismului. Mitul îmbogățirii peste noapte se bazează de cele mai multe ori pe nonvalori și dăunează de cele mai multe ori societății. Se ajunge la perpetua adoptare a unor forme fără fond, care contribuie prea puțin la dezvoltarea economică sănătoasă a României“, crede Florin Godean, country manager al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară Adecco România.
0 comments :
Trimiteți un comentariu