Compania de soft, care a avut anul trecut venituri de 65 mil. euro la nivel global, a fost înființată în 1992 de Irina Socol și soțul său Alexandru Rădășanu, care se formaseră la unul dintre cele mai puternice institute din industria calculatoarelor: Institutul de Cercetări în Informatică.Irina Socol, cofondatorul și, alături de soțul său Alexandru Rădășanu, unul dintre principalii acționari ai Siveco - cel mai mare producător local de software, cu afaceri de 65 mil. euro anul trecut, a fost arestată ieri, printr-o decizie luată de Tribunalul București, într-un dosar de evaziune fiscală cu o valoare de 10 milioane de euro. Aceeași măsură preventivă a fost dispusă de instanță și pentru Aurora Crusti, președintele comercial adjunct și acționar al Siveco România.
Irina Socol, care va împlini 57 de ani pe 23 septembrie, este un antreprenor discret, cu rare apariții în media sau la conferințele de specialitate, al cărei nume este legat de Siveco, compania pe care a fondat-o în 1992, alături de soțul său. Cei doi erau angajați ca ingineri software la ICI - unul dintre cele mai puternice institute din industria de calculatoare a României din acea vreme.
În primul an compania a avut venituri de 3.000 de dolari, iar compania a funcționat în apartamentul familiei, declara Socol într-un interviu pentru ZF în anul 2012.
„Am pornit firma, după care am vorbit cu colegi cu care lucram - o parte dintre ei sunt și acum în companie. Am cumpărat primele calculatoare de la Rom Team Solutions - calculatoare 386 pe vremea aceea, cumpărate cu un preț foarte mare. Când am început aveam un apartament de două camere în Militari, ca doi tineri ingineri care lucrau la ICI. Dar după ce am avut patru calculatoare în sufragerie, două în dormitor, două în bucătărie și am văzut că trebuie să punem calculator și în baie, am hotărât că trebuie să ne schimbăm sediul. Al doilea sediu a fost într-un alt apartament de trei camere din Militari, dar acolo am stat puțin, doar șase luni de zile pentru că deja eram mulți. După aceea am făcut un parteneriat cu ICI, prin care am preluat și oameni de la institut pentru a lucra la contractele de export.“
Un rol esențial în dezvoltarea companiei l-au avut și cele două runde de investiții în companie, în anii 2000 și 2005. Prima rundă de investiție în companie a venit în anul 2000, când Siveco România avea deja afaceri de 6 milioane de euro și câștigase, după ani în care lucrase doar pentru export, primul contract intern important, de informatizare a Administrației Porturilor Maritime Constanța. Un alt moment „hotărâtor“ a fost anul 2005, când în compania care avea deja afaceri de 31 mil. euro au intrat ca acționari fondurile Intel Capital și Enterprise Investors. Cele două fonduri au ieșit anul trecut din Siveco, acțiunile fiind răscumpărate de management.
Compania a crescut puternic în anii următori, iar multe dintre proiectele câștigate de companie au fost cele cu statul. Printre cele mai mari proiecte în care compania Siveco a fost implicată se numără: informatizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (cel mai mare proiect IT din România până la această dată), sistemul IT al Agenției de Plăți din Agricultură și de la Agenția de Dezvoltare Rurală, sau sistemele IT pentru Ministerul Educației. Pe lângă contractele din România, compania s-a extins puternic pe plan internațional, veniturile externe ajungând să aibă o pondere de circa 30% din total.
În cei mai buni ani ai Siveco afacerile s-au apropiat de 80 mil. euro, iar numărul de angajați a trecut de 1.300, față de 65 mil. euro și aproape 1.000 de angajați în 2013. Numărul mare de proiecte de informatizare câștigate de companie de la instituții și autorități de stat a generat în mai multe rânduri discuții pe piața locală de IT, Siveco fiind acuzată mai mult sau mai puțin voalat - la fel ca și alte companii sau grupuri de firme cunoscute în principal pentru afacerile cu instituțiile guvernamentale - în legătură cu modul în care a obținut contractele. Compania a respins însă, inclusiv prin vocea Irinei Socol, toate aceste acuzații.
Acuzațiile aduse de procurori Irinei Socol și Aurorei Crusti nu au legătură cu felul în care compania ar fi obținut vreun contract de informatizare cu statul sau cu calitatea soluțiilor IT livrate autorităților, ci cu o evaziune fiscală de 10 milioane de euro, care ar fi fost realizată - într-un mod de neînțeles pentru o companie specializată în înalte tehnologii IT - cu ajutorul unei rețele de companii fantomă deținute de cetățeni de etnie romă din Sintești - un sat din aproperea Capitalei, dintr-o comunitate cunoscută în general pentru afacerile cu fier vechi.
Procurorii susțin că Siveco a angajat o firmă care achiziționa fier vechi să-i vândă programe informatice
Președintele Siveco Irina Socol a colaborat cu firme de fier vechi, cu persoane de etnie romă din Sintești căutătoare de fier vechi și cu un fost ofițer SRI pensionat și a semnat procesele-verbale de recepție a unor lucrări și servicii care în realitate nu au avut loc, arată procurorii.
Procurorii prezintă elementele care dovedesc fictivitatea prestărilor de sevicii de către firmele tocmite de Siveco, prin contractele nelegale verificate de anchetatori.
Astfel, se arată în documentul citat, societățile prestatoare nu au avut angajați, iar asociații și administratorii societăților prestatoare nu au cunoștințele necesare pentru a presta astfel de servicii.
„Astfel, de la Eurovip, Siveco România a achiziționat în cursul anului 2009 servicii în valoare de 2.500.718 lei, plus TVA în cuantum de 475.137 lei. Societatea Eurovip l-a avut ca asociat și administrator pe Valentina Mihai Gogu, persoană de etnie romă, în vârstă de 49 ani, care locuiește în satul Sintești, Ilfov și care nu știe să scrie și să citească. Toți banii care au fost încasați de Eurovip de la Sivero România au fost retrași în numerar pe baza unor borderouri de achiziție fier vechi de la persoane fizice. Practic, așa cum rezultă din documente, societatea Eurovip achiziționa fier vechi, dar vindea programe informatice“, se arată în documentul procurorilor.
Anchetatorii mai notează că „persoanele din satul Sintești, Ilfov, unde se află o importantă comunitate de etnie romă, se ocupă în principal cu colectarea deșeurilor de fier vechi și nu cu crearea de programe informatice“.
„Or, în aceste condiții, este evident că Siveco România, care este unul dintre cei mai importanți producători de soft din România, cu peste o mie de angajați, nu avea de ce să apeleze la o persoană care nici măcar nu știe să citească pentru crearea sau testarea unor programe informatice“, mai arată procurorii care notează că Tiberiu Grabany este de meserie inginer chimist, Dumitru Constantinescu este fost ofițer al Serviciului Român de Informații, dar în prezent pensionar, iar suspectul Nicușor Dincă este zidar. „După cum se poate observa, niciunul nu are studii de specialitate pentru a crea sau a testa programele informatice create de Siveco România“, conchid anchetatorii.
În declarația sa dată în fața procurorilor, Grabany a arătat că serviciile facturate de Softcontruct Expert, Gramold Consulting, Genius Soft Care, Grade Soft Serv, Dicon Soft Serv și Future Soft Service către Siveco România erau în realitate prestate de angajații societății Siveco, Dincă, Grabany sau Constantinescu neavând nicio contribuție.
Un alt suspect, Nicolae Mihai Gogu, împuternicit pe conturile bancare ale Eurovip și administrator de fapt al societății, a declarat că nu a prestat servicii către Siveco.
„Toți banii care au fost încasați prin contul bancar de la Siveco România au fost retrași în numerar de suspectul Gogu Mihai Nicolae, pe baza unor borderouri de achiziție fier vechi și apoi au fost restituiți unei persoane pe nume Aurel, care intermedia relația cu Siveco“, se mai arată în documentul citat.
Suspectul Nicușor Dincă a arătat, la rândul său, la parchet, că persoana care i-a propus să participe la înființarea acestora a fost Tiberiu Grabany, aspect confirmat de acesta din urmă, pe care l-a cunoscut cu ocazia efectuării diferitelor lucrări de construcție-zugrăveală la locuința sa.
Serviciile fictive, notează procurorii, de la respectivele firme către Siveco „au fost recepționate de Socol Irina, procesele-verbale de recepție fiind semnate de aceasta“.
Anchetatorii arată că pentru ajutorul acordat șefei Siveco, „din sumele restituite către inculpata Aurora Ecaterina Crusti, suspectul Dumitru Constantinescu și inculpatul Tiberiu Grabani primeau 3% drept răsplată pentru serviciile fictive facturate“.
Cătălin Lupășteanu
0 comments :
Trimiteți un comentariu