După ce a promovat crearea unei uniuni energetice pentru întărirea poziției Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internațional, propune acum inființarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiții în proiecte paneuropene de infrastructură.Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce privește creșterea și o „generație pierdută“ de tineri care nu-și pot găsi locuri de muncă.
Polonia este cea mai mare economie est-europeană și singura din Uniunea Europeană care nu a cunoscut recesiunea în ultimul sfert de secol, iar investițiile masive în infrastructură făcute din fonduri proprii și de la bugetul UE au ajutat-o să reziste crizei economice mondiale mai bine decât cele mai multe state din regiune.
Mateusz Szczurek, ministrul polonez de finanțe, (foto)cel care promovează fondul comun de investiții în infrastructură, a avertizat că UE are în față nu doar un deceniu pierdut în ceea ce privește creșterea, ci și o „generație pierdută“ de tineri care nu-și pot găsi locuri de muncă, scrie The Wall Street Journal.
Fondul lui Szczurek ar fi finanțat „într-un mod similar și la o scară similară“ ca fondul de bailout de 500 de miliarde de euro al zonei euro.
Jean-Claude Trichet, fostul președinte al BCE, încurajează și el ideea creșterii investițiilor în infrastructură pentru stimularea cererii interne.
Acum este momentul potrivit pentru investiții
Szczurek este unul dintre primii miniștri care oferă un plan concret de majorare a investițiilor în UE pentru a revitaliza economiile stagnante. Viitorul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a promis un pachet de fonduri pentru investiții de 300 de miliarde de euro.
Vehiculul „polonez“ de finanțare va fi condus de Banca Europeană pentru Investiții, iar toate statele din UE vor fi obligate să contribuie la acesta. Banii ar veni din împrumuturi făcute pe piețele financiare și ar urma să fie investiți în proiecte paneuropene.
Ministrul polonez a remarcat că actuala situație economică favorizează introducerea „Fondului European pentru Investiții“ prin dobânzile reduse și prin posibilitatea mare ca impactul investițiilor să fie semnificativ asupra cererii, notează The Warsaw Business Journal.
Anul 2014 este unul special pentru Polonia deoarece marchează 10 ani de la aderarea țării la UE, 15 ani vechime în NATO și 25 de ani de la căderea comunismului. În 2013, PIB-ul polonez (390 de miliarde de euro) era de două ori mai mare decât în 2003. Ritmul de creștere din această perioadă este cu mult mai mare decât cel mediu din UE, iar aceasta pentru că Polonia nu a cunoscut recesiunea în timpul marii crize mondiale. Performanța se poate explica prin investițiile masive în infrastructură cu bani din bugetul propriu și din cel comunitar făcute pentru ca țara să poată găzdui în 2012 Campionatul European de Fotbal alături de Ucraina. În perioada 2007-2013 Polonia a primit fonduri europene de 101,5 miliarde de euro.
Cheltuielile, pentru aeroporturi, căi ferate, autostrăzi și stadioane au stimulat cererea internă și dezvoltarea. Aceste investiții, care au venit când celelalte state din UE strângeau cureaua, au ajutat economia să crească, ceea ce a atras alți investitori, în special companii mici din Germania.
Și mai mulți bani pentru Polonia
În perioada 2014-2020 Polonia va primi 105,8 miliarde de euro în fonduri europene, iar astfel de stimul va susține probabil în continuare creșterea. Guvernul va investi cel mai mult în drumuri și autostrăzi, dar nu vor fi neglijate inovarea și ajutarea companiilor.
Fondul lui Szczurek ar fi proprietarul proiectelor în care investește și-și va finanța în cele din urmă operațiunile prin privatizarea proiectelor. Orice pierdere va fi suportată de guverne.
De aceea, este foarte probabil ca orice măsuri comune de stimulare economică să întâmpine rezistență din partea statelor bogate ale Europei precum Germania și Finlanda, care au avut probleme în a primi spijinul populației pentru crearea fondului permanent de bailout al zonei euro – ESM. Acesta are capital diponibil de 80 de miliarde de euro și contribuții potențiale de 622 de miliarde de euro. Speranțe însă sunt.
Finlandezul Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei Europene pentru afaceri economice și monetare, a sugerat că există „ceva spațiu bugetar“ în zona euro pentru majorarea cheltuielilor publice pentru investiții. Comisia, care-și schimbă echipa de comisari, va pune accent pe reforme structurale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu