Președintele APT: Tinerii nu mai concep să stea într-o companie până la pensie. Schimbă patru joburi și se mândresc cu asta

Tinerii din România încă nu rezonează cu ideea de a sta într-o companie toată viața, ba chiar mulți consideră un avantaj faptul că la 20 și ceva de ani au schimbat deja patru angajatori. Pe de-o parte, pentru oamenii din HR reprezintă o oportunitate de a atrage mereu noi candidați, pentru că pot fi convinși să își schimbe locul de muncă, însă cei care pierd angajații se aleg cu costuri mai mari pentru recrutare sau chiar sincope în fluxul de muncă, este de părere Andrew Littauer, președinte și cofon­dator al grupului de firme cu activități în resurse umane APT, care anul trecut a ajuns la afaceri de 19, 5 milioane de euro în România.

„În România se întâmplă destul de des să primești CV-ul de la oameni tineri care au 20 și ceva de ani și care sunt foarte mândri că au avut deja patru joburi, mulți consideră asta un avantaj. Nu găsești foarte multe persoane care să fi stat într-o companie aproape toată viața, cum se întâmplă în SUA, spre exemplu, unde tradițional vezi mulți oameni care ajung la vârsta de 65 de ani și care primesc un ceas din aur pentru că au lucrat pentru aceeași companie timp de 40 de ani. Și, de cele mai multe ori, motivul schimbării atât de des a jobului este un procent în plus la salariu“, spune Andrew Littauer. El locuiește în Ro­mâ­nia de două decenii și a prins atât regimul comunist, dar a asistat și la tran­ziția țării spre democrație.

În opinia sa, de obicei, oamenii care aleg să facă schimbări de job mai des sunt chiar angajații foarte buni, care știu cât de valoroși sunt pe piață, mai ales în contextul în care tot mai multe companii susțin că nivelul de pregătire al tinerilor este tot mai scăzut. Mai mult, Andrew Littauer precizează că mobilitatea an­gajaților este și un bun indicator al ratei reale a șomajului. Cu alte cuvinte, dacă un angajator are nevoie de per­sonal, de multe ori, cei mai buni oameni sunt deja recrutați, mai ales în orașele mari pre­cum București, Cluj sau Timi­șoara, care s-au con­tu­rat ca ade­vă­rați poli eco­no­mici cu zeci sau sute de mari jucători.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Corina Mirea