Marea majoritate a antreprenorilor români de la nivel local, care își bazează busineshash:PGEgaHJlZj0iaHR0cDovL3d3dy5hbnRyZXByZW5vci5zdS8yMDEzLzAzL3NvY2lldGF0ZS1jdS1yYXNwdW5kZXJlLWxpbWl0YXRhLmh0bWwiIHRhcmdldD0iX2JsYW5rIj5zdXJpbGU8L2E+ pe export sau pe comenzi din partea multinaționalelor, susțin că fără investițiile străine care au venit pe piața locală, România nu ar fi reușit să se dezvolte singură după 1989.„Dacă nu veneau multinaționalele, dacă nu venea capitalul străin (…), nu aveam nicio șansă. Trebuie să fim realiști (…). Guvernele noastre sunt inexistente, nici nu știu măcar să atragă bani europeni, care sunt gratis“, a menționat Gheorghe Corneanu, un antreprenor din Brașov care conduce și deține firma Energo, cu afaceri de peste 12 mil. euro pe an, ce activează în domeniul energiei și prestează lucrări către giganți mondiali din domeniu.
El, alături de alți antreprenori locali, a participat la o serie de întâlniri organizate de
Volksbank
și Ziarul Financiar, la Brașov și Sibiu, cu comunitățile de business locale în cadrul programului „România, pe profit“.
Bogdan Neacșu, vicepreședintele corporate al Volksbank, spune că intenția băncii este de a se apropia de businessurile locale pentru a găsi modalități de creditare și dezvoltare. „Ne interesează foarte mult antreprenorii români, vrem să finanțăm businessurile locale pentru că ele formează baza economiei și asta am văzut în criză. Ne schimbăm și noi acum, după anii de criză, în care poate nu ne-am uitat la companiile locale. Asta nu înseamnă că ignorăm investitorii străini.“
Anii de criză au lăsat urme în mintea antreprenorilor locali care acum sunt destul de circumspecți când vine vorba de a lua noi credite pentru a se extinde. La acest lucru se adaugă și părerea proastă pe care o au în privința politicii economice de la București, unde introducerea „taxei pe stâlp“ de guvernul Ponta are un impact nefavorabil mult mai mare în mintea companiilor și în decizia lor de a-și reanaliza și încetini investițiile decât s-ar crede la Palatul Victoria. „În momentul de față există o segregare între businessurile locale și ce se întâmplă la nivel național“, a menționat un antreprenor din Brașov. La acest lucur se adaugă și lipsa de comunicare și cooperare între antreprenorii locali dintr-o zonă, ceea ce face ca businessul în relația cu autoritățile locale să fie mai dificil.
WikiZF: Profilul companiei
Volksbank
Ce ați face dacă ați fi în locul premierului Ponta? „1. Nu aș da amnistie fiscală, pentru nimeni; nici pentru bugetari, nici pentru pensionari, nici pentru companii. 2. Nu aș crește salariile bugetarilor. 3. N-aș schimba cota unică”, spune o antreprenoare din Sibiu.
"Astăzi în România, timpul pe care l-aș folosi pentru a obține noi contracte, pentru a rezolva problemele companiei, îl folosesc în discuții cu cei care vin să ne verifice, cu cei care vin să ne controleze pe TVA (la export)", spune Ioan Noaghiu, un antreprenor ce deține firma Tools Concept Brașov.
Brașovul, cu o populație de 550.000 de locuitori, are aproape 140.000 de angajați, cu un salariu mediu în jurul a 1.700 de lei net pe lună, la același nivel cu media națională. Din punctul de vedere al puterii economice, Brașovul se află pe locul șase în România, intrând în cele zece județe din 40 care au 70% din businessul național și 80% din angajații din companii.
Deși recunosc că fără multinaționale ar fi mult mai greu, antreprenorii locali cer să beneficieze de aceleași facilități și atenție ca și investitorii străini. Un antreprenor din Sibiu, un județ peste media națională din punct de vedere economic, spune că între primarul Klaus Iohannis și antreprenorii români din businessul local dialogul nu prea există. Totuși ei îi recunosc meritele în ceea ce privește atragerea investitorilor străini în Sibiu, o zonă unde salariul mediu este de 1.826 de lei, cu 8,5% mai mare decât cel la nivel național (mai 2014). În județul Sibiu, din aproape 400.000 de locuitori, 120.000 lucrau, un indicator peste media națională.
În încercarea de a intra pe piața businessului local, Volksbank a deschis 10 centre regionale, pentru care alocă oameni specializați pe corporate. „Există foarte multă lichiditate în piața bancară, avem bani pentru credite, sunt segmente economice care își revin și vrem să riscăm, să ne uităm cu alți ochi la businessurile locale. Vrem să finanțăm companii pe baza contractelor pe care le au și mai puțin pe baza garanțiilor. Ne uităm acum la cash-flow-ul pe care îl generează un contract“, a menționat Bogdan Neacșu. Trebuie să riscați din nou, acum mingea este în curtea dumneavoastră, a fost mesajul transmis de bancher antreprenorilor locali din cele două zone ale țării.
Romulus Andrei, directorul Direcției Finanțări Structurate din Volksbank, spune că „în 20 de ani, nu cred că am întâlnit o situație atât de prielnică din punctul de vedere al condițiilor macroeconomice, cu o inflație în scădere, cu un curs stabil și cu dobânzi atât de reduse, atât la euro, cât și la lei. Se poate face business din nou“. Ceea ce lipsește însă în acest moment este încrederea antreprenorilor, care după ce au luat credite în perioada de boom nu au rezistat în criză, sunt mult mai reticenți în privința viitorului și a modului cum va merge economia. Cei care au contracte externe sunt mai încrezători și sunt dispuși să discute cu bancherii despre noi linii de finanțare, în schimb cei care își bazează businessul doar pe piața internă sunt mult mai circumspecți în privința viitorului. „În acest moment, companiile economisesc mai mult decât investesc, ceea ce este o situație anormală“, a menționat Bogdan Neacșu.
Costul unui credit nu mai este o problemă atât de mare, dar totuși antreprenorii se uită cu atenție la dobânzile cerute de bănci și le compară cu ce este în afară. Cred că 4-4,5% reprezintă un nivel de echilibru corect atât pentru noi, cât și pentru bancă, spune Gheorghe Corneanu, din Brașov.
”8% la euro mi se pare enorm pentru un credit la care banca nu are niciun risc“, a menționat Ioan Noaghiu, referindu-se la faptul că la operațiunile de factoring costurile sunt mult mai mari.
Pe de altă parte, bancherii spun că atâta timp cât nu au resurse pe termen lung, întrucât în România depozitul mediu este pe o lună, nici costul unui credit nu poate să scadă atât de mult.
„V-ați gândit de unde vin banii de investiții? De unde vreți să dau credite pe cinci ani când la noi depozitul mediu în România este pe o lună?“, a spus Răzvan Bădilicescu, director IMM-uri și companii în cadrul Volksbank. Pe lângă acest lucru se adaugă și rata creditelor neperformante care are un anumit cost și impact în prețul creditelor noi acordate. Cu tot respectul, dar în 80%-90% din cazuri vorbim de fraude în creditele neperformante, a spus Bădilicescu. Și de aceea bancherii se uită cu mai mare atenție acum când dau credite, a adăugat el.
Una dintre probleme României este că nu are suficiente resurse interne, iar cele care sunt din economisirea internă doar pe termen scurt, pentru a susține necesarul de finanțare al economiei și al companiilor. Din acest motiv, finanțarea externă este extrem de importantă, iar acest lucru s-a văzut în criză. Pentru că nu sunt proiecte, iar companiile solicită puține credite, băncile au început să ramburseze liniile de finanțare către băncile-mamă. Dacă nu dăm credite, vom fi nevoiți să dăm banii înapoi, a menționat Bogdan Neacșu.
Una din problemele cu care se confruntă toate companiile de la nivel local, atât cele românești, cât și cele străine este lipsa forței de muncă specializate și mai mult decât atât lipsa școlilor profesionale. “Avem prea mulți absolvenți de facultate și de master și nu avem muncitori sau cei cu facultate nu vor să se recalifice în altceva. Ei în schimb pleacă din țară și se duc să spele vase“, a menționat un antreprenor din Sibiu.
Antreprenorii din Brașov și Sibiu cred că zonele lor vor crește mult mai rapid decât media națională, ei bazându-se pe fluxul investitorilor străini care vor continua să vină în zonele unde există forță de muncă calificată, în special pe zona industrială, ceva infrastructură, universități puternice și furnizori locali.
“La Brașov punem bazele unei industrii aerospațiale și sperăm să-i mișcăm pe tineri în acest domeniu. De asemenea, industria de componente auto va continua să crească. Acum nu mai poți să cumperi o mașină în Vest, fără să aibă o piesă făcută în Țara Bârsei, a menționat Cristian Macedonschi, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România. “Aeroportul din Brașov mai trebuie să se dezvolte“.
Proiectul de întâlniri între Volksbank , Ziarul Financiar și comunitățile de business locale va continua cu Iași, Ploiești, Constanța și București.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu