
Decalajul de peste 15% între numărul de bugetari pe care România îi avea în decembrie 2013 și cel din aceeași perioadă a anului „de grație” al economiei, respectiv 2008, a fost generat în mare parte de introducerea legii care condiționează recrutarea unei singure persoane la alte șapte scoase din sistem.
Și sectorul sanitar a pierdut o bună parte din angajați în tot acest timp, peste 25.000 de persoane. Aici însă, motivul depopulării sistemului de stat nu ține neapărat de posibilitatea spitalelor de a angaja „sânge proaspăt”, ci de mirajul pe care joburile din străinătate l-au avut și continuă să îl reprezinte pentru viitorii medici. Deși în ultimii ani rețelele private de sănătate au reușit să se dezvolte, deschizând noi spitale și clinici cu sute sau chiar mii de joburi, oamenii de HR din această industrie încă au dificultăți în a-i convinge pe tineri să rămână în țară pentru a profesa.
Criza nu a coincis cu restructurări în masă pentru toate sectoarele din mediul bugetar. Spre exemplu, Secretariatul General al Guvernului a câștigat în acest timp peste 3.000 de angajați, Ministerul Justiției mai mult de 2.000, iar cel al Muncii aproape 2.000 de persoane.
Mai mult, chiar dacă sistemul public a pierdut, per total, mai mult de 200.000 de persoane în ultimii șase ani, salariile bugetarilor au avut un trend pozitiv, chiar s-au dublat până la 3.235 de lei brut pe lună (adică 2.270 de lei net). Astfel, creșterea a fost mai mare decât cea de la nivelul întregii economii, salariul mediu brut din România fiind mai mare în decembrie 2013 cu circa 30% față de cel din decembrie 2008, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS).
În același timp, din mediul privat au dispărut mai mult de 400.000 de angajați, de două ori mai puțini ca în sectorul public.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu