Al cincilea CA al BNR de după Revoluție își va începe mandatul având ca obiectiv central adoptarea euro

Noul CA al BNR, care include trei nume noi - Liviu Voinea, Gheorghe Gherghina și Daniel Dăianu - a fost votat în iunie de către Parlament.

Mandatul de cinci ani al actualului Consiliu de Ad­ministrație (CA) al BNR ajunge la final, iar noii și vechii aleși vor ocupa de săptămâna viitoare cele nouă fotolii din celebra sală de consiliu de la banca centrală, având pe masă ca obiective principale intrarea în uniunea bancară și aderarea la zona euro.

Noul Consiliu de Administrație al BNR, care include trei nume noi - Liviu Voinea, Gheorghe Gherghina și Daniel Dăianu - a fost votat în iunie  de către Parlament.

Jocurile politice și-au făcut simțită prezența, ca întotdeauna, în alegerea ocupan­ților celor nouă poziții din CA al BNR, însă și Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, a avut un cuvânt de spus.

Din Consiliul de Administrație al BNR, care gestionează poltica monetară și sistemul bancar, și-au pierdut scaunele Cristian Popa, care a fost timp de trei mandate consecutive viceguvernator responsabil cu politica monetară, precum și doi membri, respectiv Nicolae Dănilă și Napoleon Pop.

Acesta este al cincilea consiliu de administrație al BNR de după Revoluție. Intrarea României în zona euro, anticipată pentru 2019, este un proiect în care banca centrală va juca un rol important și ar trebui să devină tema prioritară a noului mandat al Con­siliului de Administrație, format din patru executivi și cinci membri simpli.

Înainte de finalziarea acestei tranziții, noul CA al BNR vrea să facă pasul intrării în uniunea bancară, cu cele trei componente: sistem unic de supraveghere, mecanism unic de gestionare a băncilor-probleme și schemă unică de garantare a depozitelor.

Totodată, va trebui să continue procesul de curățare a sistemului bancar de creditele neperformante ascunse prin sertare.

„În mandatul următor, România va adera cu siguranță la uniunea bancară, la zona euro și va continua să dezvolte instituțiile europene. Însă, sper ca următorul nostru mandat să se confrunte cu mai puține provocări și mai puține crize decât precedentul“, a declarat ieri actualul și viitorul viceguvernator al BNR, Bogdan Olteanu, în cadrul ediției a 14-a a colocviilor juridice cu tema „Post Crisis Mandates for Central Banks: Regu­latory and Institutional Challenges“.

El a amintit că în timp ce în unele țări contribuabilii au plătit pentru a sprijini sistemul bancar, în altele, cum a fost și România, nu s-au folosit bani publici pentru sprijinirea siste­mului bancar după 2008. „Ca reglementatori, ca suprave­ghetori, trebuie să facem mecanismul să funcționeze astfel încât să permită sistemului bancar să se stabilizeze singur și să nu apeleze la bani de la bugetul public.“

Mugur Isărescu, aflat la conducerea BNR de 24 de ani, a obținut al cincilea mandat de guvernator. Isărescu a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflația - stabilitatea prețurilor și cea financiară fiind principalele obiective scrise în statutul BNR.

BNR a atins anul trecut ținta de inflație, fiind pentru a treia oară când banca centrală reușește să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de țintire a inflației ca principal obiectiv monetar, în august 2005. România a încheiat anul 2013 cu cea mai mică inflație din 1990 încoace: 1,55%. A fost pentru prima dată când România a avut o inflație anuală de sub 2%, adică limita uzuală în țările occidentale, la care visa în anii de hiperinflație și inflație galo­pan­tă din perioada 1990-2000. În acest an inflația a coborât sub pragul de 1%.

În anii de criză, angaja­men­tul de țintire a inflației a intrat în conflict cu posibilitatea ca BNR să contribuie la con­tra­cararea re­ce­siunii. Pe lângă ținta de inflație, BNR a avut de aco­modat obiec­tive uneori contra­dic­torii legate inclusiv de po­litica de curs de schimb și de reglementările în domeniul creditării - adică a trebuit să controleze cursul și să țină în frâu creditarea.

Pe parcursul mandatului actualului CA al BNR, deficitul de cont curent s-a ajustat puternic. România a înregistrat în 2009-2012, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să ajungă la 1,1% din PIB. Aspectul pozitiv legat de această ajustare este dat de finanțarea mai ușoară, reflectând diminuarea dependenței de fluxurile externe de capital. După ce în 2010-2012 investițiile străine directe au reușit să acopere mai puțin de jumătate din deficitul de cont curent, în 2013 nivelul ISD a fost aproape dublu față de soldul contului curent.

Totodată, în primul an al mandatului CA al BNR care ajunge la final, a fost parafat cel mai mare împrumut din istoria României, de circa 20 mld. euro, luat de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Aceste resurse au susținut cursul, au ajutat finanțarea României care era foarte expusă pe termen scurt și au salvat sistemul bancar de la o criză, având în vedere expunerea imensă pe valută a clienților. Însă datoria publică s-a dublat în această perioadă.

Isărescu a avut și printre obiectivele actualului mandat să fie „naș la nunta leului cu euro“, dar criza a schimbat scenariul, așa că realegerea în funcția de guvernator îi dă o nouă ocazie să contribuie la atingerea acestei ținte stategice pentru România. Isărescu a împlinit în august 65 de ani, iar la finalul celui de-al cincilea mandat va avea 70.

Cine face parte din noul board

Mugur Isărescu

, 65 de ani,

guvernator

- al cincilea mandat

Florin Georgescu

, 60 de ani,

prim-viceguvernator

- al treilea mandat

Bogdan Olteanu

, 42 de ani,

viceguvernator

- al doilea mandat

Liviu Voinea

, 39 de ani,

viceguvernator

- primul mandat

Agnes Nagy

, 56 de ani,

membru în CA

- al patrulea mandat

Marin Dinu

, 63 de ani,

membru în CA

- al doilea mandat

Virgil Stoenescu

, 67 de ani,

membru în CA

- al treilea mandat

Gheorghe Gherghina

, 59 de ani,

membru în CA

- primul mandat

Daniel Dăianu

, 60 de ani,

membru în CA

- primul mandat

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega