Când angajații de la stat vor putea face față la privat putem spera la creștere economică de 5% pe an

Infrastructura deficitară, corupția din mediul politic, lipsa produselor fabricate local cu valoare adăugată mare, transformarea României într-o piață de desfacere pentru produse europene sunt câteva dintre cele mai mari frâne ale economiei locale.

Miza unei creșteri economice de 5% în fie­care an este decisivă pentru a recu­pe­ra decalajele față de Occident, iar un prim test că România ar fi pregătită să-și asu­me ca țară o astfel de ambiție este mo­mentul în care orice funcționar public care trece câteva zile în mediul privat reușește să facă față exigențelor și modului de lucru dintr-o companie.

„Aș propune un program-pilot de tip «job rotation» prin care vrem să luăm opt oameni din mediul privat și să îi in­tegrăm în cel public și invers. Vrem să vedem dacă odată în­torși la locul lor de muncă își schimbă mediul de lucru sau dacă se schimbă ei. Vrem să facem acest lucru în patru do­me­nii-cheie, respectiv sănătate, energie, banking și finan­țe“, a spus pentru ZF Andreea Baciu, care con­duce Har­vard Business Publishing, divizia de e-learning din Româ­nia a Harvard (adusă prin compania de training Qualians).

Andreea Baciu a fost unul dintre invitații prezenți la  cea de-a XIII-a ediție a HR Insider, dezbaterea lunară pe teme de resurse umane organizată de ZF Corporate (serviciul de știri cu plată al ZF). Tema ediției din această lună a fost „Cât de popular este e-learningul în rândul angajaților români și care este viitorul progra­melor de training online în România?“, însă executivii prezenți la dez­batere au fost interesați și de proiectul editorial lansat de ZF „România 5%“.

Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5%“, prin care mobilizează clasa de business autohtonă - antreprenori și companii private - pentru a crea o platformă de relansare economică a României. La 25 de ani de la revoluție, România nu-și poate permite să rateze convergența cu Occidentul. Cu 7.000 de euro PIB per capita, față de 35.000 de euro PIB per capita mediu în vestul Europei, și o creștere estimată astăzi la doar 2,2% pentru 2014 și 2,4% pentru 2015, se pune tot mai mult problema dacă convergența României cu Occidentul se va realiza vreodată sau niciodată.

„Avem un sistem parlamentar care îngreunează totul, este cea mai nefericită combinație dintre executiv și legislativ. Orice inițiativă este subsumată acestui sistem și cred că este nevoie de o schimbare a Constituției. Ar da predictabilitate și ar ajuta la creșterea infrastructurii“, a spus Rareș Manolescu, consulting partner al firmei de training Human Invest, prezent la HR Insider.

Manolescu explică foarte clar că toată Europa de Vest „s-a educat cu portofelul“, cu amenzi pe care cetățenii le-au suportat dacă nu au respectat legile. „Olandezii au învățat să arunce gunoiul unde trebuie cu amenzi. Cum am putea învăța noi altfel?“, se întreabă reprezentantul Human Invest.

Ruptura dintre business și clasa politică a fost evidențiată în ultimele săptămâni de mai multe voci din business, de la start-up-uri la companii mari, cu toții fiind de acord că în România nimic nu este probusiness și că dacă tot nu există sprijin pentru afacerile antrepre­noriale, măcar să nu existe piedici.

„Infrastructura deficitară, corupția din politică sunt piedici, iar sistemul de sănătate și cel de educație sunt elemente foarte importante care dacă merg așa cum trebuie duc la creștere. Trebuie să producem mai mult, să avem valoare adăugată, bazată pe un aport local. Acum nu aducem produse cu valoare adăugată pe o piață europeană, ci suntem mai mult niște receptori“, a afirmat Oana Fărcășanu, directorul de HR al Danone, cel mai mare jucător din industria locală a lactatelor.

Și această industrie dominată în trecut de producția locală a făcut loc treptat importurilor încurajate în special de marile lanțuri de magazine care pun pe rafturi produse marcă privată - fabricate de multe ori în afara României.

Așa se face că România mai are opt fabrici mari de lactate (cu peste 250 de angajați), în condițiile în care la finalul lui 2008 funcționau 14 astfel de unități, iar în industrie mai sunt active în jur de 500 de companii, majoritatea cu mai puțin de zece angajați.

Grupul francez Lactalis, care a cumpărat LaDorna, a renunțat la centre de producție în România, la fel și compania olandeză FrieslandCampina,1 care a renunțat anul trecut la fabrica de brânzeturi de la Țaga, județul Cluj, cu o tradiție de 43 de ani. În ultimii cinci ani cea mai marcantă ieșire de pe piața lactatelor a fost cea a producătorului israelian Tnuva, care în 2012 a pus lacătul pe fabrica din Popești-Leordeni, preluată ulterior de producătorul turc Sutaș.

Pentru industria românescă exemplul din producția laptelui se repetă în majoritatea sectoarelor mari din economie, astfel că România trăiește în primul rând din comerț, sector care acoperă peste 35% din cifra de afaceri totală de 250 mld. euro raportată de companiile active.

Fără industrie, fără investiții și fără o atitudine probusiness România nu poate spera la o creștere economică de 5% anual.

Oana Fărcășanu, directorul de HR al Danone

Agricultura ne-a adus întotdeauna creșterea și cred că fără ea și fără tehnologie nu putem să atingem acest prag de creștere. Avem potențial în ambele domenii să ieșim în evidență în contextul european, dar nu reușim să rămânem disciplinați până la îndeplinirea unui obiectiv. Infrastructura deficitară, corupția din politică sunt piedici, iar sistemul de sănătate și cel de educație sunt elemente foarte importante care dacă merg așa cum trebuie duc la creștere. Trebuie să producem mai mult, să avem valoare adăugată, bazată pe un aport local. Acum nu aducem produse cu valoare adăugată pe o piață europeană, ci suntem mai mult niște receptori.

Andreea Baciu, Qualians/ Harvard Business Publishing

Pentru a avea o creștere de 5% pe an aș propune două programe. Primul ar fi un program-pilot de tip „job rotation“ prin care vrem să luăm opt oameni din mediul privat și să îi integrăm în cel public și invers. Vrem să vedem dacă odată întorși la locul lor de muncă își schimbă mediul de lucru sau dacă se schimbă ei. Vrem să facem acest lucru în patru domenii-cheie, respectiv sănătate, energie, banking și finanțe. Iar al doilea ar fi cel de schimbare a programei actuale din mediul universitar. Vom colabora cu ASE și timp de un an vom lucra cu 20 de profesori la acest lucru, astfel încât, odată ce finalizează studiile, tinerii să știe ceva practic.

Rareș Manolescu, consulting partner, Human Invest

Este nevoie ca în mediul politic să se facă curățenie, pentru că cine a ajuns sus trebuie să predea ștafeta altora. Europa de Vest s-a educat cu portofelul și nu există altă soluție pe termen scurt, în timp ce olandezii au învățat să arunce gunoiul unde trebuie cu amenzi. Cum am putea învăța noi altfel? Avem un sistem parlamentar care îngreunează totul, este cea mai nefericită combinație dintre executiv și legislativ. Orice inițiativă este subsumată acestui sistem și cred că este nevoie de o schimbare a Constituției. Ar da predictabilitate și ar ajuta la creșterea infrastructurii.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Corina Mirea