Cum sunt dobânzile la credite în acest moment? „Ni se par cam mari“. Cât considerați că ar trebui să fie dobânzile? „Euribor plus 0,2 – 0,5 marjă și Robor plus 2, și poate chiar mai jos. Nu înțeleg de ce la Robor plus 4,5 marjă, cât este acum, trebuie să plătesc eu costul creditelor neperformante, care este de două puncte procentuale. Nu am dat eu aceste credite, nu este riscul meu“, a menționat Mircea Matei de la Faxmedia Consulting, un antreprenor din Ploiești, la întâlnirea dintre ZF, Volksbank și comunitatea de business locală din regiunea Prahova – Buzău – Dâmbovița – Argeș, în cadrul proiectului „România pe profit“.Dincolo de nivelul dobânzilor la credite, cerințele și mai ales modul cum sunt evaluate garanțiile (la 50% din valoarea lor, ceea ce este de neacceptat), antreprenorii români aduc în discuție și modul de evaluare și tratament al clienților de către bancheri, percepția fiind că toți sunt băgați în aceeași oală, și cei bun-platnici, și cei răi.
„De ce nu sunt dobânzi diferite? De ce se cere aceeași dobândă și când aduci în garanție un activ imobiliar și când vii cu cash colateral. De ce nu faceți analize individuale, iar cei care sunt clienți buni să aibă tratamentul adecvat“, a spus Mircea Matei.
Ion Alexandru, un antreprenor cu activități în transporturi, care activează în economie de peste 20 de ani, spune că băncile trebuie să se profileze pe sectoare și domenii de activitate ca să înțeleagă clienții și să evalueze în funcție de ce business au și nu să îi pună pe toți la grămadă. „Nu am găsit nicio bancă în România care să fie specializată în ceva. Trebuie să vă profilați.“
Antreprenorii cer ca băncile să își angajeze consultanți din diferite sectoare economice, astfel încât când discută despre businessul unui client să înțeleagă cum funcționează afacerea, care este riscul, care sunt garanțiile și care este piața.
„Nu am întâlnit nicio bancă care să vină la discuții cu acești consultanți. Dacă i-ar avea, ar câștiga și banca, și noi. Câți bancheri vin din business. Când mergem la bancă parcă vorbim limbi diferite. Dumneavoastră nu înțelegeți ce facem noi, iar noi suntem frustrați, nervoși“, a menționat o antreprenoare.
Bogdan Neacșu, vicepreședintele pe corporate al Volksbank, recunoaște că băncile nu au fost pregătite în perioada de boom pentru a evalua businessurile clienților în mod diferit și din această cauză au apărut creditele neperformante.
„Noi ne-am învățat lecția. Încercăm să ne schimbăm, încercăm să înțelegem business-ul fiecărui client, vrem să dezvoltăm relații pe termen lung, și din acest motiv nu mai stăm în birouri“, a menționat el.
El spune că banca vrea să își asume mai multe riscuri, respectiv să crediteze din nou, pe baze mai profesioniste. „Există multă lichiditate în piață, iar dacă noi nu facem nimic, iar voi nu riscați, nu investiți din nou în companiile voastre, acești bani vor pleca din țară“, a menționat Neacșu.
O altă problemă ridicată de Sandu Ion, un antreprenor în agricultură din Târgoviște este faptul că nu sunt bănci în România specializate în acest sector și din acest motiv finanțarea o fac alte companii, respectiv marii traderi. „Agricultura suferă din acest punct de vedere, pentru că băncile nu finanțează ele acest sector“, a menționat el.
Cei șase ani de criză, și mai ales lipsa unui orizont, îi determină pe antreprenori să fie mult mai reticenți în a se angaja în noi investiții, cu credite de la bancă. În acest moment companiile economisesc mai mult decât iau credite, ceea ce afectează activitatea economică, pentru că banii nu circulă, nu se fac noi angajări, iar percepția privind evoluția economiei este proastă.
„Încrederea este un indicator foarte important în economie, deși nu are o unitate de măsură clară. Dar ne putem uita la anumite semnale din piață: inflația este la un nivel minim istoric, dobânzile la credite au scăzut, BNR a redus dobânda și poate o va mai reduce încă o dată, cursul este stabil, fără variații majore. Ce ne mai trebuie acum este un pic de curaj pentru a relua din nou investițiile, și voi și noi și băncile“, a menționat Romulus Andrei, directorul departamentului de finanțări structurate din Volksbank.
Prahova este pe locul șapte în România din punct de vedere al puterii economice a business-ului local, cu o cifră de afaceri totală de 7,5 miliarde de euro la finalul lui 2012. În județul petrolier al țării activează 22.000 de firme, care au 170.000 de angajați. Salariul mediu net este de 1.527 de lei (mai 2014), cu 9% mai mic decât cel pe economie. Principalii cinci angajatori din Prahova sunt două companii private – Lidl Discout și Yazaki – și trei de stat – Poșta, Spitalul Județean și Electrica Distribuție.
Dacă Prahova și Argeșul stau bine, Buzăul și Dâmbovița sunt județe care au rămas mult în urmă din punct de vedere economic, cu afaceri ale firmelor de 3,8 miliarde de euro, respectiv 2,3 miliarde de euro.
Ar fi fost mai bine dacă în criză ponderea capitalului românesc în sistemul bancar ar fi fost mai ridicată, iar deciziile de creditare și susținere a firmelor nu ar fi fost luate în altă parte?
„Nu cred că ar fi fost mai bine. Uitați-vă la Exim Bank, cât de greoi sunt“, a menționat Adrian Băjenaru, directorul general al firmei Tanex, un business de 15 milioane de euro pe an.
El spune că se uită la doar la costul creditului, fiindu-i indiferent ce bancă îl dă. „Nu vreau altceva decât să am un cost competitiv și să fie la fel cu cel pe care îl au competitorii mei“, a menționat el, a cărui firmă activează și în industria textilă, realizând uniforme pentru Air France sau Lancome.
Ion Lixandru, transportator: „Eu trebuie să fiu optimist, pentru că am credit până în 2020. Dacă nu merg înainte, sunt mort“
Una dintre problemele comune ale antreprenorilor locali este lipsa forței de muncă specializată, care a fost distrusă prin închiderea școlilor profesionale și mai ales faptul că statul nu încurajează deloc, prin facilități fiscale, pregătirea pe care trebuie să o facă firmele cu angajații. Nu avem niciun avantaj fiscal dacă pregătim angajații, eu îi școlesc și după aceea mă trezesc că mi-i ia o multinațională, a menționat Ion Lixandru. „Statul trebuie să corecteze legislativ investițiile pe care le fac eu cu pregătirea și cu locurile de muncă. Poți lăsa să plece angajații, dar să îi vând eu, ca la fotbal, ca să îmi recuperez investiția“, a menționat el.
Mircea Matei de la Faxmedia Consulting spune că programele europene Posdru sunt ca o frecție la un picior de lemn și nu ajută deloc companiile și implicit economia.
Cum vedeți viitorul economic al zonei Prahova? „Trebuie o colaborare între noi și autoritățile locale“, a menționat un antreprenor. Trebuei să avem și investiții străine majore, cum este Dacia, dar trebuie să avem și IMM-uri, pentru că ei angajează cei mai mulți oameni, a menționat un alt antreprenor. Pentru acest lucru avem nevoie de stabilitate, predictibilitate și mai ales statul să nu ne încurce, a adăugat un altul.
Euroacciza și taxa pe stâlp a lăsat urme destul de adânci în mintea antreprenorilor. „Uitați-vă cum a scăzut consumul de combustibil după introducerea euroaccizei, a menționat transportatorul Ion Lixandru.
Volksbank, o bancă percepută mai mult de retail, încearcă să se facă cunoscută și pe piața de corporate, în special la nivelul întreprinderilor mici și mijloci. „Avem nevoie de investiții străine, pentru că ele ne aduc know-how și piețe de desfacere, dar trebuie să ne dezvoltăm și trebuie să discutăm și cu antreprenorii locali, care dau o mai mare stabilitate economiei. De aceea suntem noi aici“, a menționat Bogdan Neacșu.
Cum vedeți economia României la anul și în anii care vin? „Eu trebuie să fie optimist, pentru că am credit până în 2020. Dacă nu merg înainte sunt mort, a menționat Lixandru.
0 comments :
Trimiteți un comentariu