Străinii, în cea mai mare parte grupuri bancare, dețineau la sfârșitul lunii august depozite pe termen mediu și lung deschise la băncile locale de 6,34 mld. euro, cu 300 milioane de euro sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Față de luna anterioară scăderea este de circa 80 milioane de euro.Situația s-a deteriorat față de luna iulie, când stocul depozitelor atrase de la nerezidenți marca o scădere anuală de 260 milioane de euro, iar față de luna anterioară se înregistra o creștere.
Depozitele străinilor marcaseră o scădere constantă de circa 2 miliarde de euro pe parcursul anilor 2012 și 2013, dar fenomenul se temperase în primele luni din acest an, chiar cu o creștere ușoară față de nivelul din decembrie.
Situația a devenit însă mult mai volatilă începând din vară, cu o scădere lunară de 270 milioane de euro în iunie, urmată de o creștere în iulie și apoi de un nou minus în august. Aceasta arată că situația nu este în niciun caz aproape să se stabilizeze.
Acum, depozitele sunt cu mai mult de 100 milioane de euro sub nivelul înregistrat la finalul anului trecut.
Declinul depozitelor atrase de la nerezidenți vine pe fondul unui proces mai amplu de dezintermediere financiară, al cărui rezultat a fost reducerea cu 9 mld. euro într-un interval de cinci ani a liniilor de finanțare primite de subsidiarele băncilor străine de la acționari.
Liniile de finanțare de la băncile-mamă au reprezentat principala formă de susținere a vânzărilor de credite în perioada de boom economic, dar în ultimii ani grupurile străine, confruntate cu cerințe de capital și reglementări mai aspre, au pus o presiune tot mai mare pe subsidiarele locale, forțate să se bazeze mai mult pe fonduri atrase de la clientelă.
Fondurile atrase de la clienții persoane fizice, cea mai stabilă formă de finanțare locală pentru bănci, au crescut cu echivalentul a 2 mld. euro pe an între 2009 și 2013, dar în ultima perioadă ritmul de creștere a încetinit, astfel că apare întrebarea în ce măsură vor avea băncile resurse suficiente pentru a susține o eventuală revigorare a creditării.
Specialiștii BNR atrăgeau atenția în ultimul raport de stabilitate financiară că băncile au rezerve de capital și lichiditate suficiente pentru a face față unor eventuale șocuri din economie, dar trebuie să dea drumul creditării, să-și curețe portofoliile de credite neperformante și să prevină scăderi abrupte ale bilanțurilor prin repatrierea liniilor de finanțare de la băncile-mamă.
Totuși, este exclusă o evaporare peste noapte a depozitelor nerezidenților datorită maturităților mai lungi. Cele mai afectate de procesul de dezintermediere sunt finanțările acordate pe termen scurt, dar și aici rezervele minime obligatorii la pasivele în valută, care se află încă la un nivel ridicat comparativ cu alte țări europene, acționează ca o frână.
Depozitele pe termen mediu și lung, care ajunseseră la un vârf de 8,6 mld. euro în 2011, au reprezentat în primii ani de criză o formă de finanțare prin care băncile și-au susținut filialele locale.
Băncile locale au plătit în primele opt luni 1,6 mld. euro pentru rambursări în contul depozitelor pe termen mediu și lung ale nerezidenților. Suma cuprinde atât plăți de dobânzi, cât și rambursări de principal. Serviciul datoriei fusese în aceeași perioadă a anului trecut de 2,4 mld. euro.
Tot mai multe bănci străine confruntate cu probleme de lichiditate pe piețele de origine încearcă însă acum să-și forțeze filialele din România să se bazeze mai mult pe depozitele atrase de la clienții locali.
0 comments :
Trimiteți un comentariu