Legea de clarificare a statutului pieței RASDAQ, aprobată marți din scurt de Parlament, a împărțit piața de capital în două tabere: cei care susțin că este o lege bună pentru că pune capăt unei perioade de opt ani de incertitudini, de numeroase scandaluri, amenzi și abuzuri, și cei care susțin că legea trebuia dezbătută mai mult timp și că nu ar rezolva problema abuzurilor la care au fost expuși acționarii minoritari.Cert este că în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii piața RASDAQ, unde azi sunt listate 928 de companii în valoare de 7,5 miliarde de lei, își va înceta activitatea. În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare, „rasdacele“ trebuie să își convoace acționarii în adunare generală pentru a decide dacă se mută pe bursă sau pe un sistem alternativ de tranzacționare.
Impactul legii este ridicat pentru că va schimba complet peisajul pieței de capital. Din cele 928 de companii, doar 630 de companii se tranzacționează de fapt, restul fiind suspendate. Din cele 630 de companii, doar câteva zeci îndeplinesc criteriile de dimensiune și transparență pentru a fi promovate pe piața reglementată a bursei, astfel că restul s-ar putea muta pe un sistem alternativ sau se vor retrage de la tranzacționare, devenind societăți închise.
Miza din spatele acestei legi sunt ofertele de preluare pe care aceste companii sunt obligate să le deruleze din bani proprii pentru acționari dacă nu este aprobat în AGA transferul la bursă sau la ATS, sau dacă ASF nu aprobă transferul pe bursă sau pe ATS pentru că societatea nu îndeplinește criteriile legale. Potrivit legii, acționarii au dreptul de a se retrage din societate în condițiile articolului 134 din Legea societăților comerciale 31/1990. Mai mult, legea stabilește că acționarii au dreptul de a se retrage din societate și în cazurile în care adunarea generală convocată nu se desfășoară din cauza neîndeplinirii condițiilor de cvorum, nu adoptă nicio hotărâre prin neîndeplinirea condițiilor de majoritate sau nu se desfășoară în termenul de 120 de zile stabilit de lege.
„Este un pas înainte pentru piața de capital pentru că legea respectă drepturile acționarilor minoritari de a se retrage din societate la o valoare justă și pentru că lasă acționarii să aleagă pe ce piață se vor tranzacționa acțiunile companiei“, a spus Mircea Ursache, vicepreședintele ASF responsabil de piața de capital.
De aceeași opinie este și Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București, care a declarat că „statutul pieței RASDAQ a fost una dintre cele mai problematice situații care au afectat opinia despre piața de capital atât a investitorilor locali, cât și a celor internaționali. Vom coopera îndeaproape cu ASF pentru implementarea soluției adoptate în piețele administrate de BVB“.
Laviniu Beze, președintele Asociației Investitorilor pe Piața de Capital, susține că o lege de o așa mare importanță ar fi trebuit supusă unei dezbateri mai ample și transparente, la care să participe și investitorii, fapt care nu s-a întâmplat. AIPC a fost printre cei mai vehemenți susținători ai clarificării statutului pieței RASDAQ de-a lungul timpului, reclamând de nenumărate ori la ASF abuzurile suferite de acționarii minoritari. Problema este că mulți investitori sunt acum captivi pe piața RASDAQ, nu mai pot vinde pentru că acțiunile nu sunt lichide, astfel că este extrem de important prețul la care se va face retragerea acestora din societăți.
Printre investitorii afectați de această lege sunt și cele cinci SIF-uri care au în portofolii acțiuni la companiile de pe piața RASDAQ, fiind în unele cazuri acționari majoritari. De exemplu, SIF Oltenia deține peste 85% din capitalul producătorului de ulei Argus Constanța.
„Dorința noastră este să avem toate companiile din portofoliu listate pe o piață. Posibilitățile de a marca un exit dintr-o companie listată sunt mult mai mari decât dintr-o societate închisă, nelistată“, a spus Tudor Ciurezu, președintele SIF Oltenia.
La fel ca în 1996, când s-a înființat piața RASDAQ prin listarea a peste 5.000 de companii intrate la tranzacționare fără ca multe dintre acestea să știe, și acum, în 2014 la aprobarea legii în Parlament, „rasdacele“ au fost spectatori. Pe piața RASDAQ se tranzacționează acțiunile unor companii mari, precum cele ale Ductil Buzău, Albalact, Comvex Constanța, Comcereal Vaslui, cu capitalizare de peste 100 milioane de lei fiecare.
„Am făcut analiza de impact a acestei propuneri de lege și nu cred că este o soluție bună. Dacă aceste companii ajung în situația în care acționarii exercită dreptul de retragere, le secătuiește de lichidități. Aceste companii riscă să intre în insolvență, fără să aibă vreo vină pentru situația creată“, a spus Andreea Paul, deputat PDL.
„Decizia Parlamentului privind desființarea pieței RASDAQ este salutară. Intenționăm să preluăm și restul de 7% din acțiunile Comcereal Vaslui care se află acum în proprietatea acționarilor minoritari și vom delista compania“, a spus omul de afaceri Adrian Porumboiu, care controlează Comcereal Vaslui prin grupul Racova și prin firma Mopan.
Raul Ciurtin, președintele Albalact, a declarată că „adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind piața RASDAQ a venit pe neașteptate. Ce vom face cu Albalact nu a fost o temă la care să ne gândim. Vom avea în următoarele săptămâni o opinie privitoare la acest aspect“. El deține indirect 42,53% din acțiunile producătorului de lactate prin două firme înregistrate în Cipru - Crisware Holdings (26,86%) și Croniar Holdings Limited (15,67%).
0 comments :
Trimiteți un comentariu