Fiecare persoană ar trebui să își aloce, în fiecare zi, câte două minute pentru a-și adresa o listă de șase întrebări, pentru a identifica lucrurile pe care le poate îmbunătăți, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal – aceasta a fost una dintre concluziile lui Marshall Goldsmith, unul dintre cei mai influenți gânditori din lume în materie de afaceri și desemnat de Harvard Business Review gânditorul numărul 1 în leadership la nivel mondial.„Eu plătesc pe cineva care mă sună în fiecare zi să îmi repete lista celor 32 de întrebări și de răspunsuri pe care tot eu le-am formulat, un lucru considerat surprinzător de unii. Oamenii trebuie să aibă o disciplină în a-și pune întrebări de tipul «De câte ori am încercat să demonstrez că am dreptate astăzi, fără ca acest lucru să merite efortul?» sau «Câte minute m-am uitat astăzi la televizor?». Acest exercițiu, repetat în fiecare zi, poate schimba lucruri în viața fiecăruia. De exemplu, dacă ați ști că sunteți întrebați sau testați în funcție de cât timp petreceți uitându-vă la televizor, poate data viitoare nu mai pierdeți la fel de mult timp cu această activitate“, a spus Goldsmith, prezent ieri la un eveniment organizat de organizația HR Club în București.
Goldsmith, autor a 34 de cărți de business (una dintre cele mai cunoscute fiind „What Got You Here Won’t Get You There“- „Ce te-a adus aici nu te va duce mai departe“), a prezentat o listă de șase întrebări inițiale, la care directorii de HR și experții în resurse umane prezenți în sală să încerce să răspundă zilnic. Astfel, „Am făcut tot ce mi-a stat în puteri să: îmi stabilesc obiective clare, să progresez pentru a-mi atinge țelul, să construiesc relații pozitive, să fiu fericit, să găsesc sensuri, să fiu complet devotat profesional?“ sunt cele șase întrebări la care, teoretic, fiecare angajat ar trebui să răspundă, în fiecare zi, pentru a-și îmbunătăți modul de viață.
„Am făcut interviuri cu o serie de oameni care erau aproape de sfârșitul vieții, în care au fost întrebați ce ar face dacă s-ar putea întoarce în timp. Trei mesaje esențiale s-au desprins din această cercetare: încercați să fiți fericiți cât mai mult timp, aveți grijă de familie pentru că sunt singurii cărora le pasă de voi (niciun coleg de serviciu nu vă va fi alături la vârsta de 95 de ani) și urmați-vă visul, dacă aveți unul“, a mai spus Goldsmith.
În opinia lui, cea mai mare boală importată din Occident este „Voi fi fericit atunci când…“, formulare după care apar de regulă sintagme precum „voi avea mai mulți bani“ sau „voi ajunge la un anumit statut social“.
„Milioane de angajați din toată lumea sunt demotivați, deprimați și nu reușesc să își atingă obiectivele personale. Trăim într-o furtună perfectă a distragerii atenției, care este generată de e-mailuri, telefoane mobile, tablete, TV, filme, social media și multitasking. Iar oamenii de HR se tot chinuie să găsească metode prin care compania poate să crească nivelul de devotament profesional al angajaților și, în ciuda acestui lucru, tot vedem, când călătorim cu avionul, o înoțitoare de bord mai fericită și una mai supărată sau poate mai cinică, deși ambele poartă aceeași uniformă și au participat la aceleași programe de training.“
El crede că o creștere a nivelului de implicare a angajatului la locul de muncă trebuie să vină și din auto-motivare, pentru că dacă angajatul nu se regăsește în valorile expuse pe „pereții“ organizațiilor, nu va putea fi niciodată prea motivat, iar oamenii care se simt groaznic la locul de muncă se vor simți groaznic și acasă.
„Companiile care oferă astăzi un beneficiu angajaților în speranța că le va crește nivelul devotamentului profesional se vor trezi peste trei ani că acel beneficiu s-a transformat într-o așteptare a angajaților din partea companiei“.
Printre clienții pentru care Marshall Goldsmith oferă servicii de coaching se află Jim Kim, președintele Băncii Mondiale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu