România are nevoie de 49 de miliarde de euro până în 2030 pentru a-și pune la punct cât de cât căile de comunicații – autostrăzi, căi ferate, căi navigabile. Dar maximum ce poate strânge sunt 35 de miliarde de euro. În fața acestor sume exorbitante soluția găsită de autorități și sugerată în Master Planul General de Transport, aflat în aceste zile în dezbatere publică, este „să taie“. Dar până unde se poate strânge „cureaua“ investițiilor?
Potrivit documentului citat, rețeaua de drumuri are nevoie de 26 de miliarde de euro până în 2030, dar maximum de sume pe care le poate obține sunt 17,8 mld. euro. Rețeaua feroviară are nevoie de 19,5 mld. euro, dar pentru ea nu s-ar găsi decât 15,3 mld. euro, în vreme ce pentru transportul naval este nevoie de 2,2 mld. euro și nu sunt decât 1,1 mld. euro. Dar este „tăierea“ o „politică corectă“ pentru o țară care are una dintre cele mai deficitare rețele de comunicații din Europa, fie că vorbim de drumuri, autostrăzi, căi ferate?
Master Planul General de Transport este un document strategic care va sta la baza planificării investițiilor în transporturi până în 2030 și este un document obligatoriu pentru atragerea fondurilor europene în sectorul de profil în intervalul 2014-2020. Din el vedem că, în fața costurilor estimate pentru o rețea de comunicații decentă, guvernul este tentat să meargă, de exemplu, spre „autostrăzi“ fără însemnătate economică de primă mână pentru că au costuri mai mici. Cu chiu cu vai s-a revenit asupra deciziei de se renunța la autostrada Pitești – Sibiu, dar ea va fi constuită, într-o primă etapă, în regim de drum expres.
Master Planul General de Transport: România are una dintre cel mai puțin dense rețele de căi ferate din UE, iar „tăierile“ continuă
Știrea a fost publicată marți, 14 octombrie 2014, 03:18 în categoria Construcții
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom
)
0 comments :
Trimiteți un comentariu