Rectificarea bugetară care a mutat 3,9 miliarde de lei de la programele cu finanțare europeană (în special cele destinate infrastructurii) la autoritățile locale a fost o consecință a decalajului existent între sumele estimate a fi plătite în cursul anului și plățile realizate în cadrul contractelor de lucrări și de servicii, dar și a managementului defectuos al proiectelor cu finanțare europeană de către CNADNR și CFR, potrivit informațiilor transmise de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE).„Diminuarea bugetului s-a realizat din sumele neutilizate în primele opt luni ale anului 2014. De exemplu, pentru sectorul rutier, alocarea bugetară pentru acest an a fost de 3,1 miliarde de lei, cu o valoare a deschiderilor de credite bugetare de aproximativ 945 milioane lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de aproximativ 30%. Nivelul scăzut al plăților realizate este efectul blocajelor în procesul de achiziție publică, al slabei pregătiri a proiectelor tehnice ce generează probleme în implementare, precum și al slabei capacități de a realiza un management de contract performant de către beneficiari, în principal CNADNR și CFR - principalii beneficiari din sectorul de transport“, au transmis către ZF reprezentanții MFE, ca urmare a unui articol publicat pe 9 octombrie, cu titlul „Din ce în ce mai rău: absorbția de fonduri europene a avut un avans de 0,65% în luna septembrie“.
Tăierea, la rectificarea bugetară, a banilor de la proiectele cu finanțare europeană a fost o surpriză, în contextul în care absorbția de fonduri europene a fost anunțată ca o prioritate a guvernului Ponta. Cheltuielile din bugetul consolidat cu programele derulate cu fonduri europene au scăzut cu 9% în primele luni ale anului, în vreme ce cheltuielile de capital (investițiile din buget) s-au redus cu 29,5%. Investițiile în economie (publice și private) au scăzut cu 9% în primele două trimestre, iar nerealizarea de investiții însemnate a trimis economia în recesiune tehnică. De aceea, reducerea sumelor bugetare alocare proiectelor europene a fost surpriza ultimei rectificări bugetare.
Rata de absorbție a fondurilor structurale a crescut de la 26% la 37% de la începutul anului până la finalul lunii octombrie, ceea ce înseamnă că în economie au intrat circa 2 miliarde de euro anul acesta din absorbția de fonduri UE (iar cea mai mare parte din această sumă - 830 de milioane de euro – a fost încasată în luna februarie a acestui an, ca urmare a unor cheltuieli din 2013 decontate de Comisie). În condițiile în care România a avut la dispoziție circa 20 mld. euro în exercițiul financiar 2007- 2013, iar banii pot fi atrași în economie până la finalul anului viitor, ritmul de creștere al absorbției a rămas unul destul de scăzut, însă oficialii MFE spun că situația este sub control și că România nu va pierde bani prin așa-numitul proces de dezangajare.
„Ministerul Fondurilor Europene își va atinge țintele asumate pentru acest an: solicitarea spre rambursare a unei sume de peste trei miliarde de euro, respectiv încasarea unei sume de aproximativ trei miliarde de euro. La fel de important, în acest an nu există risc de dezangajare automată de fonduri.“ MFE a mai precizat că în luna octombrie va trimite Comisiei Europene o solicitare de decontare de facturi în cuantum de un miliard de euro.
Totuși, dacă va mai trimite, cum spune, cereri de decontare de un miliard de euro în octombrie, la care se adăugă cele de 960 de milioane de euro pe care le-a trimis deja la Comisia Europeană în primele nouă luni ale anului, MFE va trebui să mai „scoată“, în ultimul trimestru al anului, facturi de încă 840 de milioane de euro, pentru ca România să nu piardă bani prin dezangajare. La începutul anului, chiar premierul Victor Ponta a anunțat că România trebuie să ceară anul acesta, în baza cheltuielilor efectuate, 2,8 miliarde de euro pentru a nu pierde banii prin dezangajare.
În ceea ce privește situația de la POSDRU, programul de 4,25 mld. euro pentru dezvoltarea resurselor umane pentru care nu s-au mai trimis facturi spre decontare în ultimul an, MFE a precizat că a fost vorba de o corectare a problemelor din sistem.
„MFE, prin Autoritatea de Management POSDRU, a ales să nu trimită la Comisia Europeană declarații de cheltuieli până nu corectează toate erorile/ neconcordanțele, iar dacă nu ar fi procedat în acest fel, în 2015 ar fi existat riscul ca acest program să fie suspendat sau oprit de către Comisie.“
O altă precizare a MFE arată că, de la instalarea Guvernului Ponta (mai 2012) și până în prezent, pe fonduri structurale au fost semnate 6.278 de noi contracte/decizii de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 6 miliarde de euro.
0 comments :
Trimiteți un comentariu