Norvegia ar putea să simtă pe propria piele ce înseamnă „blestemul petrolului” după ce prețul aurului negru a scăzut cu 25% din iunie

Norvegia, una din cele mai bogate țări din lume, ar putea ajunge să  considere dependența sa de veniturile din petrol un „blestem” după ce scăderea majoră a prețului petrolului la nivel mondial a produs primele consecințe negative concrete în economia țării. Norvegienii ar putea să fie astfel treziți din hibernarea în care i-a dus o economie care a crescut până acum pe baza veniturilor din petrol și unde statul a încurajat „ațipeala” cetățenilor.

Cel mai mare producător de petrol și gaze norvegian Statoil, controlat de guvern, a raportat primele pierderi trimestriale de după listarea companiei pe bursă în 2001, scrie The Wall Street Journal.  Compania motivează pierderile de 711 milioane de dolari prin faptul că a fost obligată să reducă valoarea unor proiecte de investiții a căror profitabilitate se așteaptă să scadă pe fondul prăbușirii prețului petrolului cu 25% din iunie până în prezent.

Pe de altă parte, fondul suveran de 838 miliarde de dolari al Norvegiei, cel mai mare astfel de fond din lume, în care statul a investit grosul veniturilor obținute din petrol, a anunțat că a obținut un randament firav, de doar 0,1% în trimestrul trei, din cauza pierderilor înregistrate de activele europene asupra cărora fondul are o expunere importantă.

La acestea se adaugă date economice mai slabe decât era de așteptat, vânzările din retail ale Norvegiei scăzând în septembrie, în timp ce rata șomajului a crescut în august. Drept consecință coroana norvegiană a scăzut la minimul ultimelor opt luni, la 8,48 coroane pentru un euro.

Pentru o țară obișnuită cu o creștere economică puternică și cu un nivel ridicat de trai șocul este mare, iar Norvegia ar putea să simtă pe pielea ei consecințele „blestemului petrolului”. Blestemul înseamnă că abundența resursei a „ucis” alte sectoare productive din economie.

Cu o populație de aproximativ 5 milioane de locuitori, Norvegia este a doua țară din Europa din punct de vedere al PIB per capita după Luxemburg. În timp ce economia zonei euro s-a contractat atât în 2012 cât și în 2013, economia Norvegiei, excluzând veniturile din petrol ale țării, a crescut cu 3,4% în 2012 și cu 2% în 2013.

Anul trecut investițiile din sectorul norvegian petrolier și de gaze au atins nivelul record de 212 miliarde de coroane (31,8 miliarde de dolari), echivalentul a aproape 10% din PIB-ul țării care exclude veniturile din petrol. Dar scăderea prețului petrolului înseamnă că investițiile vor fi reduse în sectorul petrolier în următorii trei ani, potrivit estimărilor băncii norvegiene DNB.

În Norvegia sistemul de protecție socială este suficient de generos încât să încurajeze oamenii să rămână în șomaj. Cât despre angajați, aceștia lucrează în medie sub 33 de ore pe săptămână, una dintre cele mai scurte săptămâni de lucru din lume.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Daniela Stoican