Un salariat român susține în prezent 1,17 pensionari, 0,99 pensionari sau 0,92 pensionari? Cifrele de mai sus sunt doar trei dintre rezultatele calculelor care se pot face pe baza statisticilor existente privind numărul de salariați și cel al pensionarilor din România. Iar „abundența“ statisticilor îi poate duce în eroare inclusive pe politicienii de vârf, ultimul pe listă fiind premierul Victor Ponta.
Anomalia economiei românești, dată de faptul că, în mod tradițional, numărul de pensionari a fost în ultimele decenii mai mare decât cel al angajaților, a fost „rezolvată“ administrativ prin folosirea unor date de la Inspecția Muncii care numără mai mulți salariați decât Institutul de Statistică (INS). Doar că nu datele Inspecției Muncii sunt folsite în raportările europene (Eurostat), ci cele ale INS, care arată că raportul pensionari/salariați este supraunitar.
Premierul Victor Ponta (candidat din partea PSD la alegerile prezidențiale din noiembrie) a declarat luni seară că, până la finalul anului, numărul de salariați cu contract de muncă va fi cel puțin egal cu numărul beneficiarilor de pensii: „La sfârșitul lui 2014, toți cei care sunt înregistrați cu contracte de muncă - e adevărat, determinate, nedeterminate, persoane fizice autorizate - iese undeva la 5.280.000, iar numărul pensionarilor tot la 5.280.000“, a spus premierul într-o intervenție televizată la România TV.
Premierul Ponta a semnalat o „egalizare“ a numărului de pensionari și salariați la finalul anului luând în calcul, cel mai probabil, datele de la Inspecția Muncii (care numără contractele de muncă pe perioadă determinată și nedeterminată înregistrate de angajatori în aplicația Revisal), dar și persoanele cu contracte de tip PFA (persoană fizică autorizată).
Un exercițiu simplu arată că, dacă luăm în considerare cele mai recente date disponibile pentru a realiza acest calcul, rezultă că numărul de „salariați“ în această accepțiune a depășit deja, încă de pe acum, numărul de pensionari.
În luna mai, Inspecția Muncii număra 5,24 milioane de salariați cu contracte de muncă (la data de 8 mai 2014, când au fost extrase datele), iar Registrul Comerțului număra, în aceeași lună, peste 350.000 de PFA-uri, întreprinderi familiale sau individuale. Raportat la numărul de pensionari din aceeași lună, rezultă o fracție supraunitară, al cărei rezultat arată că un „salariat“ în acest sens deja susținea, în luna mai, 0,92 pensionari.
Același calcul însă, care ia în considerare datele lunare de la Statistică, arată că raportul, pe baza datelor existente tot în luna mai 2014, este subunitar: 4,42 milioane de salariați din evidența INS susțin 5,19 milioane de pensionari, adică unui salariat îi corespund 1,17 pensionari. Trebuie menționat însă că numărul de salariați raportat de INS cuprinde doar efectivul de personal din instituțiile cu mai mult de 4 salariați, în timp ce din raportările Inspecției Muncii lipsesc câteva categorii de personal din rândul bugetarilor.
„Raportul dintre pensionari și salariați nu are cum să se schimbe foarte brusc și oricum stăm foarte prost la acest capitol prin comparație cu alte state europene. Problema nu trebuie privită pe termen scurt, pentru că în următorii 20- 30 de ani factorii demografici (îmbătrânirea populației, scăderea natalității - n.red.) vor influența în mod negativ acest indicator“, a explicat analistul economic Laurian Lungu, Managing Partner în cadrul Macroanalitica.
În plus, mai spune Lungu, România nu a recuperat încă locurile de muncă pierdute în criză, iar avansul productivității muncii este foarte slab. Problema numărului de pensionari în raport cu cel al salariaților este fundamentală și trebuie tratată pe termen lung.
El a mai precizat că un raport optim între numărul de pensionari și cel al salariaților este de 0,6 – 0,7, însă astfel de anomalii se rezolvă în perioade mai lungi de timp, așa cum s-a întâmplat de altfel și în România în ultimii ani. Dacă în perioada 2002- 2004 raportul arăta că un salariat susținea, prin contribuțiile sociale plătite la stat, 1,4 pensionari, situația s-a mai îmbunătățit până în 2008, când raportul era de un salariat la 1,12 pensionari, dar apoi indicatorul a crescut la un salariat la 1,3 pensionari în perioada de criză, când s-au făcut concedieri, pentru ca în prezent raportul să fie în jurul valorii de 1,2.
Însă problema lipsei de coerență în bazele gestionate de stat nu este nouă. În martie 2012, în timpul guvernării conduse de Mihai Răzvan Ungureanu, șefii a opt instituții s-au reunit într-o ședință pentru a vorbi despre o corelare a bazelor de date în așa fel încât să se afle numărul exact de salariați din țară, însă rezultatele acelui protocol nu se văd încă. Și Sulfina Barbu, fostul ministru al muncii din guvernarea PDL, a admis, la finalul lui 2011, că bazele de date de la Inspecția Muncii nu comunică cu cele de la Șomaj sau de la agenția de prestații sociale, aceasta fiind o explicație a risipei guvernului la capitolul ajutoare sociale.
„Statisticile diferă pentru că nu există o bază de date cu toate posturile din sectorul bugetar, sunt probleme legate de transparență, de aceea nu se știe exact nici care e fondul de salarii necesar. Pentru mediul privat, există Revisalul, însă problema mare va fi aici prin prisma faptului că, în cazul în care se ajunge în instanță, Revisalul și contractele de muncă care au fost sau nu date salariaților reprezintă singurele date justificative ale unui salariat, pentru că au dispărut cărțile de muncă“, a spus Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale „Cartel Alfa“.
Masa salarială totală din economie a fost de circa 47 de miliarde de euro în 2013, potrivit Eurostat, iar din taxele plătite de angajați și angajatori la stat se plătesc anual pensii în valoare de circa 10 miliarde de euro.
Pentru știința premierului: numărul de angajați l-a depășit deja pe cel al pensionarilor, conform raportărilor interne. La raportările externe încă mai avem de recuperat
Știrea a fost publicată miercuri, 15 octombrie 2014, 02:39 în categoria Profesii
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom
)
0 comments :
Trimiteți un comentariu