Banca centrală și Ministerul Finanțelor mai au de plătit rate de doar 2,2 mld. euro din împrumutul contractat în 2009 de la FMI, cea mai mare parte din sumă, de circa 1,9 mld. euro, urmând să fie rambursată de BNR.La sfârșitul anului 2014 datoria rămasă la FMI va scădea la aproximativ 1,5 mld. euro, potrivit informațiilor prezentate de guvernatorul băncii centrale Mugur Isărescu la o întâlnire cu ambasadorii statelor UE.
Până în 2012 autoritățile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului record semnat cu FMI, CE și Banca Mondială, de aproape 20 mld. euro - cel mai mare împrumut din istoria României și cât jumătate din bugetul țării. Iar, ulterior, au fost restituite și rate de capital.
Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns circa 2 mld. euro, diferența intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. euro, au fost direcționate doar către Finanțe, la fel ca și împrumutul de la Banca Mondială. Rambursarea sumelor primite de la Comisia Europeană de către Finanțe începe din 2015.
Din totalul celor aproximativ 10 mld. euro a căror rambursare revine Finanțelor, 8,22 mld. de euro sunt rate aferente tranșelor primite, iar 1,5 mld. euro sunt dobânzi și comisioane. Până la sfârșitul acestui an Finanțele vor rambursa aproximativ o treime din datoria totală la instituțiile internaționale.
Anul trecut, România a restituit 5 mld. euro din împrumutul de la finanțatorii externi, din care circa 4 mld. euro au fost suportate de BNR din rezervele valutare.
La Ministerul Finanțelor a ajuns mai puțin de jumătate din împrumutul extern total de aproape 20 mld. euro, restul mergând la BNR. În condițiile în care banca centrală rambursează împrumutul FMI din rezerva valutară, nu afectează bugetul de stat, dar slăbește poziția valutară a României. Banca centrală a anunțat pentru sfârșitul lunii septembrie un nivel al rezervelor valutare de 31 mld. euro. Prin parafarea acordului cu finanțatorii externi, Finanțele și-au asumat o factură de aproximativ 10 mld. euro pe perioada 2009 - 2023, cea mai mare parte din sumă, respectiv 7 mld. euro, urmând să vină la plată în următorii ani. Finanțele vor avea plătit până la sfârșitul anului 3 mld. euro din creditul extern, din care aproape 1 mld. euro au reprezentat numai dobânzile și comisioanele.
Rambursarea împrumuturilor se face în tranșe, însă Finanțele se confruntă deja cu o datorie publică în ascensiune. Când va termina de rambursat împrumutul către FMI, UE și BM, dobânzile totale plătite de România vor totaliza mai mult de 2,7 mld. euro.
Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008. La sfârșitul lui 2008, când a început să se resimtă criza în România, datoria externă publică reprezenta mai puțin de 15% din datoria totală, iar acum ponderea este mai mult decât dublă. România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât și pentru finanțarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale țării.
0 comments :
Trimiteți un comentariu