La întâlnirea de la Pitești dintre BCR, ZF și antreprenorii locali din Argeș, în cadrul proiectului “Cum dezvoltăm România – oportunități de afaceri și dezvoltare locală”,am spus că județul Argeș înseamnă “Dacia/Renault și restul”. Pentru acest cuvânt, “restul”, am fost taxat de un antreprenor local, Toma Lazăr, proprietarul firmei Pentarom (pentarom92.ro), în top cinci producători de ambalaje de carton din România, cu o cifră de afaceri pe 2013 de 61 mil.lei (13,6 mil.euro), un profit de 9,5 mil.lei ( 2 mil.euro) și aproape 100 de angajați.
El, un antreprenor român cu o companie din 1992, cititor și abonat la ZF, mi-a reproșat faptul că prin acest cuvânt “restul”, unde l-am încadrat, l-am subevaluat, i-am desconsiderat munca și că nu am dat doi bani pe tot ce face el. “Să știți că și noi ăștia, <
Probabil că ceea ce mi-a spus, mi-a reproșat, Toma Lazăr, gândesc foarte mulți antreprenori români. Deși fac investiții, dau de lucru la oameni, plătesc salarii și țin în spate milioane de familii, antreprenorii români se simt subapreciați, dați la o parte și trimiși să stea în antecameră, versus aprecierea, interesul și covorul roșu care li se întinde investitorilor străini și multinaționalelor care operează în România sau care vin.
Toată lumea din Argeș recunoaște investiția și forța Dacia/Renault, face jumătate din businessul total al județului, de 8 mld.euro, dar din aproape 140.000 de salariați cât are Argeșul, producătorul de automobile angajează numai 10% din forța de muncă. Dacă se mai adaugă și ceilalți producători pe componente auto care lucrează pentru Dacia, probabil că pe tot lanțul o treime din numărul de salariați din Argeș se învârt în jurul platformei de la Mioveni.
„Restul” de două treimi din numărul de salariați poate fi trecut pe statul de plată al antreprenorilor români, cu toate că au un procent mult mai redus din afacerile totale.
La nivel național, străinii controlează o treime din cele 650.000 de companii din România și generează 50% din cifra de afaceri a businessului local, respectiv 125 mld.euro din cele 250 mld.euro înregistrate în 2013, conform unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului.
Jumătate din companiile străine sunt în București și Ilfov. 14 județe sunt ocolite de investitori
La nivel național, companiile străine au pe statul de plată până într-un milion de angajați (720.000 sunt la firmele celor mai mari cinci parteneri comerciali ai României), iar restul de 2,1 milioane de angajați sunt în grija antreprenorilor români, care și ei plătesc salarii și taxe la buget.
Din păcate, vocea și interesele antreprenorilor români se aud mult mai puțin în spațiul public, în birourile guvernului sau ale ministerelor, decât cele ale multinaționalelor și investitorilor străini.
Toți primi-miniștrii, toți miniștrii, toți politicienii sau toți candidații la președinție se duc în vizită la Dacia, non-stop, de unde promit autostrăzi pe bandă rulantă (tronsonul Pitești – Sibiu are deja un deceniu de promisiuni), reduceri de taxe și sute de mii de locuri de muncă.
Dar niciunul nu face un ocol de 7 km față de locația Dacia să meargă la Dărmănești, la Pentarom, la Toma Lazăr, care și el le plătește salariile și toate aceste deplasări prin impozite și taxe. Ce să caute la un antreprenor român, care are sub 100 de angajați? În lipsa unei vizite la nivel înalt, Toma Lazăr i-a primit vineri, 13 iunie 2014, pe elevii clasei I A de la Școala Gimnazială “Marin Preda” din Pitești la Pentarom, să le explice cum funcționează o fabrică,
conform site-ului școlii.
Vizită la Pentarom
Probabil că astfel de exemple pot fi găsite în toate județele.
Antreprenorii români văd cum pe lista ajutoarelor de stat sunt aproape numai companii străine, simt pe pielea lor birocrația administrativă, care se traduce în luni și ani pentru obținerea unei autorizații sau rambursarea TVA în urma unui export, în timp ce multinaționalele beneficiază de sprijinul firmelor de consultanță, de avocatură și chiar de ambasadorii țărilor lor pentru a trece în față și a nu mai sta la coadă.
Când merg la bancă costul de finanțare este diferit între companiile românești și cele străine, iar acest lucru face diferența în prețul de cost al unui produs. De asemenea, ca să aibă un preț competitiv la produsele și serviciile livrate, antreprenorii români trebuie să aibă în spate, în structura de cost, salarii mai mici decât cele din multinaționale, diferența fiind de aproximativ 30-50%.
Pentru România sunt foarte importante investițiile străine, mai ales în această perioadă în care economia este prinsă în mlaștina crizei și nu există un puternic motor intern de creștere.
Dar atenție la antreprenorii români (nu chiar toți sunt hoți), care încep să ridice glasul, să fie conștienți de ceea ce fac și încep să socotească cât plătesc la buget și ce primesc în schimb, măcar prin prisma unei considerații.
Pentru mine a fost o lecție.
0 comments :
Trimiteți un comentariu