marți, 25 noiembrie 2014

Autostrada Comarnic-Brașov, un nou eșec? La un an de la numirea investitorilor privați care o vor construi, concesiunea șoselei e “în aer”

Autostrada Comarnic-Braşov, un nou eşec? La un an de la numirea investitorilor privaţi care o vor construi, concesiunea şoselei e “în aer” Autostrada Comarnic-Brașov (53 de kilometri), experimentul de concesiune pe care statul se străduiește să îl ducă la bun sfârșit de mai bine de un deceniu, pare din ce în ce mai aproape de un nou eșec, având în vedere că în ultimele luni procedura de concesiune nu a avansat.

Îmtrebat în ce stadiu se află procedura de concesiune, ministrul transporturilor Ioan Rus a declarat astăzi într-o conferință de presă că în continuare se poartă discuții și negocieri.

Una dintre cele mai așteptate autostrăzi peste munți, Comarnic - Brașov a devenit o șosea a declarațiilor și a promisiunilor, după ce în decembrie anul trecut au fost desemnați investitorii privați ce o vor construi - francezii de la Vinci, grecii de la Aktor și austriecii de la Strabag.  În ianuarie, premierul Victor Ponta îi spunea fostului ministru al proiectelor de infrastructură Dan Șova că în aprilie trebuie să se urce „pe buldoexcavator, pe ce-o fi, numai să-i dăm drumul“ autostrăzii Comarnic - Brașov.

Termenul a fost decalat, iar din martie până în mai atât Șova, cât și directorul general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Dru­muri Naționale din România (CNADNR) Narcis Neaga susțineau că în luna iunie contractul de concesiune ar urma să fie semnat. Nici în iunie contractul nu a fost semnat, iar calendarul declarațiilor a fost completat în vară de actualul ministru al transporturilor Ioan Rus, care a spus că o decizie privind viitorul autostrăzii Comarnic - Brașov se va lua abia la toamnă. Mai sunt câteva zile până la finalul toamnei și deocamdată nu se știe care va fi viitorul acestei autostrăzi.

Cea mai mare necunoscută care planează asupra acestei autostrăzi și care practic a decalat termenul de semnare a contractului de concesiune este modalitatea de finanțare. În total, autostrada Comarnic - Brașov va „în­ghiți“ în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 și 3,7 mld. euro, potrivit unei analize a ZF care ia în calcul costul de construire, proiectare, project management și consultanță, cheltuielile cu dobânzile, dar și întreținerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani (aceasta din urmă se ridică la 973 mil. euro). Suma nu include taxe, impozite, alte costuri financiare sau inflația. Guvernul și CNADNR estimau la începutul acestui an că doar costul de construire și proiectare al autostrăzii Comarnic - Brașov se va ridica la 1,8 mld. euro.

Momentan nu au fost anunțate numele băncilor comerciale care vor participa cu finanțare la acest proiect, dar ce se știe este că printre instituțiile care analizează implicarea în concesiune și poartă negocieri cu consorțiul de firme care va construi autostrada se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI).

Autostrada Comarnic - Brașov este scoasă la licitație în concesiune sau în parteneriat public-privat de peste un deceniu, iar celelalte două încercări ale statului de a realiza această șosea s-au soldat cu eșecuri.

În 2003-2004 Guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii de pe Valea Prahovei cu ajutorul investitorilor privați. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construirea celor 36 de kilometri dintre Comarnic și Predeal, potrivit Mediafax. Ulterior, atât Ministerul Finanțelor pe partea financiară, cât și Ministerul Justiției pe partea procedurală de achiziție, nu au avizat încheierea acestui contract. În 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Brașov cu francezii de la Vinci și grecii de la Aktor.

Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunțat unilateral de consorțiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilirea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care l-au avut părțile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eșec, potrivit informațiilor ZF. În prezent, statul își încearcă norocul pentru construirea autostrăzii Comarnic - Brașov pentru a treia oară.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andreea Neferu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu