Unii dintre cei mai îndârjiți susținători ai acordului au fost europarlamentarii din țările est-europene și mai ales cei din Polonia. Dintre cei care au criticat înțelegerea s-au remarcat reprezentanții partidelor radicale.
Unul dintre aceștia, liderul formațiunii poloneze Noua Dreaptă, Janusz Korwin-Mikke, a pus întrebarea dacă nu cumva ar fi mai simplu ca Moldova să fie „încorporată“ României, statul UE cu care Moldova are legături strânse economice și culturale. Korwin-Mikke, cunoscut admirator al lui Putin și militant antidemocrație și anti-UE, a reamintit că el încă mai crede că „UE ar trebui distrusă“, potrivit BBC.
România este, într-adevăr, de departe cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, cu schimburi comerciale de 921 milioane de dolari în primele nouă luni ale acestui an. Rusia, cu care mica republică de 3,5 milioane de locuitori are schimburi comerciale de 830 de milioane de dolari la nouă luni, este pe locul 2. Ziua de ieri marchează încă un pas făcut de Republica Moldova spre UE și spre ieșirea de sub sfera de influență a Rusiei, care ar fi vrut această țară în propria uniune economică.
O problemă: Transnistria
Acordul de Asociere, care a fost acceptat de europarlamentari cu 535 de voturi pentru și 94 împotrivă, acoperă „întregul teritoriu recunoscut internațional al Republicii Moldova“.
Europarlamentarii au atenționat că prevederile ar trebui să se răsfrângă și asupra Transnistriei, o regiune separatistă în care armata rusă este încă prezentă. Așa cum a spus și europarlamentarul polonez de centru-dreapta Jacek Saryusz Wolski, Moldova simte durerea uneia dintre cele mai lungi dispute teritoriale din Europa. Separatiștii proruși controlează Transnistria încă de la începutul anilor ’90, dar UE și comunitatea internațională consideră acest teritoriu parte din Moldova.
Europarlamentarul polonez Michal Boni a subliniat că „UE ar trebui să aibă ca prioritate dezvoltarea economiei moldovenești și în special să facă această țară independentă de energia Rusiei“. Coincidență sau nu, miercuri Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale, și-a asigurat prelungirea prezenței în Moldova prin extinderea în 2015 a acordurilor deja existente de livrare de gaze și de tranzit. Moldovenii au obținut în schimb prețuri mai mici.
„Vocea Rusiei“ să tacă
Europarlamentarul polonez Kazimierz Michal Ujazdowski a răspuns criticilor acordului de asociere spunând că aceștia reprezintă „vocea Rusiei în această cameră“.
Socialistul leton Andrejs Mamikins le-a explicat colegilor că a votat în favoarea înțelegerii cu Moldova pentru a presa elita politică moldovenească să implementeze reforme economice și politice „importante“.
Vorbind în numele Comisiei Europene, comisarul pentru extindere Johannes Hahn a precizat că Moldova este prima țară din Parteneriatul Estic care are acces la UE fără vize.
Parteneriatul este un instrument propus pentru prima dată în 2007 de Polonia și Suedia și are ca scop îmbunătățirea cooperării UE cu Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia.
Liberalul estonian Urmas Paet a transmis publicului că Moldova „a muncit din greu pentru integrarea în UE și este un exemplu pentru celelalte state membre ale Parteneriatului Estic“.
Din rândul opozanților s-a făcut remarcat Steven Woolfe, reprezentant al Partidului Independenței din Marea Britanie (UKIP). El a declarat că ia acordul ca dovadă că aceia care favorizează extinderea granițelor UE sunt „noii colonialiști“.
Intervenția englezului a fost contrată de polonezul Kosma Zlotowski, care a explicat că Moldova a aceptat de bună voie colaborarea cu UE și că această țară vede în integrarea europeană „o opțiune mai atractivă“ decât legături mai apropiate cu Rusia.
James Carver, de asemenea membru al UKIP, a atras atenția că în Moldova au existat proteste contra Acordului. El a spus că regretă că textul reprezintă „încă un pas de expansiune al UE“, o acțiune „periculoasă“ care riscă să înrăutățească și mai mult relațiile cu Rusia.
„Acesta nu este un vot contra Rusiei“, a spus socialistul german Knut Fleckenstein. El a votat pentru acceptarea Acordului.
Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că el amânarea până în 2016 a implementării acordului de comerț liber dintre UE și Moldova. Rusia a blocat în ultimii ani sub diferite pretexte anumite importuri de alimente și băuturi, în special de vin, din Moldova, Georgia și Ucraina.
Europarlamentarii au cerut Rusiei să respecte pe deplin integritatea teritorială a Moldovei și calea europeană pe care a ales-o.
Pentru a intra în vigoare, Acordul trebuie ratificat de parlamentele fiecărui stat membru al UE. O parte din prevederi, inclusiv cele privind acordul de comerț liber, sunt provizoriu în aplicare de la 1 septembrie 2014.
„UE ar trebui să aibă ca prioritate dezvoltarea economiei moldovenești“
Știrea a fost publicată vineri, 14 noiembrie 2014, 04:59 în categoria Internațional
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom
)
0 comments :
Trimiteți un comentariu