În Germania, stâlpul de rezistență al zonei euro, cancelarul Angela Merkel s-a văzut nevoită să-și atace cu ferocitate partenerul de guvernare pentru că acesta s-a aliat cu moștenitorul partidului comunist est-german într-un guvern local.În Grecia saturată cu austeritate, premierul Samaras își sacrifică propriul guvern pentru a neutraliza stânga radicală, iar în Italia premierul Renzi a ajuns să-și apere reformele de atacuri din propriul partid. Norii unei furtuni politice încep să întunece cerul zonei euro.
Partidele populiste amenință ordinea politică și în Marea Britanie, Franța și Spania, economii mari din Uniunea Europeană.
Căderea cu 3% cu care acțiunile din zona euro au terminat ședința de tranzacționare de vineri ar putea fi un semn din partea piețelor că își pierd încrederea în stabilitatea politică din economiile stagnante sau în recesiune din zona euro, scrie pentru CNBC Michael Ivanovitch, președintele companiei americane de cercetare economică MSI Global. „N-a mai rămas un singur port mai sigur în această regiune cu probleme“, a avertizat el. Ivanovitch a fost economist de top la OCDE și la Rezerva Federală americană.
Stabilitatea politică din Germania se destramă, iar cea mai mare economie europeană se îndreaptă spre centrul furtunii politice.
Merkel a descris drept „declarație de faliment“ decizia social-democraților, un partener din coaliția de guvernare, de a se alia cu Partidul de Stânga și cu Verzii la guvernarea Turingiei. Alianța creștin-democrată a lui Merkel îi acuză pe social-democrați și pe verzi că le trădează pe victimele dictaturii comuniste est-germane.
Tir de acuzații peste Rin
Membrii actualei coaliții aflate la guvernare la Berlin nu se înțeleg în legătură cu politicile economice care ar trebui aplicate în zona euro și cu sancțiunile cu care statele occidentale pedepsesc Rusia pentru destabilizarea Ucrainei.
De asemenea, se deteriorează vechea relație Berlin-Paris care cândva era motorul integrării europene. Au devenit ceva obișnuit salve de acuzații și insulte lansate de ambele părți peste Rin. Ținta lor sunt personaje aflate sus pe scara politică.
Pe acest front situația se va înrăutăți, probabil, deoarece guvernul francez, cu popularitarea în cădere liberă, este presat de forțe politice de stânga și de dreapta să introducă politici economice și pe afaceri externe mai hotărâte. Aceste forțe văd în Germania un dictator care impune asupra Europei propria rețetă economică, bazată pe austeritate.
Stânga franceză este dezorganizată, dar partidele de dreapta se regrupează în jurul unei agende naționaliste dictate în mare parte de formațiunea de extremă dreapta Frontul Național.
Trei pași până la haos
În Grecia, epicentrul crizei datoriilor, o alianță radicală de stânga, Syriza, pare să fi căpătat suficientă forță politică pentru a complica durerosul proces de ajustare prin care trece economia prin atacuri susținute contra austerității. De miercuri începe procesul de alegere în parlamentul elen a președintelui țării, o funcție onorifică, dar care de această dată are ca miză încrederea în premierul Antonis Samaras și stabilitatea politică, scrie The Wall Street Journal. Samaras a cerut parlamentului să mute mai devreme, pe 17 decembrie, aceste alegeri și are nevoie de 180 de voturi din totalul de 300 pentru candidatul său preferat în a treia rundă, iar pentru aceasta trebuie să atragă sprijinul a 25 de parlamentari independenți, de a căror alianță nu este sigur.
Constituția prevede că dacă după trei runde de vot nu se ajunge la un compromis, să se organizeze alegeri parlamentare anticipate. Formațiunea Syriza, care a promis că pune în revers reformele dureroase implementate prin programele de bailout internaționale și că va forța creditorii să suporte pierderi mai mari cu datoriile grecești, conduce în sondajele de popularitate politică.
„O frenezie a terorii“
Decizia lui Samaras ca parlamentarii eleni să voteze mai devreme în alegeri care-i amenință guvernul pare să fie un gest disperat de a neutraliza Syriza. Samaras a avertizat că țara riscă întoarcerea „catastrofală“ în adâncurile crizei datoriilor dacă guvernul cade.
„O frenezie a terorii declanșate de premier este spasmul final de dinaintea sfârșitului“, a afirmat liderul Syriza Alexis Tsipras. Criza politică vine în condițiile în care se apropie noi negocieri cu FMI pentru ieșirea țării din programul internațional de bailout. Creditorii Greciei nu sunt încântați de lăsarea prematură în libertate a Greciei. Samaras pare să spere că alegătorii îi vor readuce la putere partidul nepopular pentru a evita haosul pe care l-ar putea provoca Syriza prin negocierile cu FMI.
În Italia, premierul Matteo Renzi a cerut la sfârșitul săptămânii trecute partidului său să strângă rândurile în jurul măsurilor cu care a promis că va reanima a treia economie ca mărime din zona euro după ani de recesiune, scrie EurActiv. Renzi, care a ajuns la conducerea guvernului printr-o „lovitură de palat“, a mizat o bună parte din credibilitatea sa politică pe o serie de reforme pentru reducerea șomajului, consolidarea justiției și eficientizarea administrației, dar se confruntă cu opoziție din propriul partid – Partidul Democrat. Deptatul democrat Giuseppe Civati a avertizat că dacă Renzi insistă cu planul de a relaxa restricțiile privind concedierea angajaților, un alt partid se va forma la stânga spectrului politic. Roma este presată de Comisia Europeană să implementeze reforme structurale. Economia italiană s-a contractat cu 9% din 2008.
0 comments :
Trimiteți un comentariu