După o creștere de 6% anul trecut, economia kazahă se îndreaptă anul acesta spre 4%, dacă se va menține ritmul afișat în primele nouă luni ale anului, „frâna“ fiind trasă mai ales de scăderea producției de petrol suprapusă cu prăbușirea barilului de țiței, la care se adaugă o cerere externă mai mică pentru industria metalurgică din partea unor „clienți“ precum Rusia sau China, dar și o cerere internă slăbită. Dar poate una dintre cele mai puternice lovituri pentru economia kazahă este blocarea proiectului petrolier mamut Kashagan din Marea Caspică, cea mai mare descoperire de petrol din ultimii 30 de ani.„Kazahstanul a produs 81,7 milioane de tone de petrol în 2013. Din ianuarie până în septembrie 2014, producția a scăzut la 60 de milioane de tone de la 60,5 milioane de tone din perioada similară a anului 2013“, arată datele oficiale citate de Reuters.
Principala speranță a creșterii producției de petrol din Kazahstan era legată de zăcământul petrolier mamut Kashagan din Marea Caspică.
„Când a fost descoperit în 2000, zăcământul de petrol Kashagan din apele teritoriale kazahe din nordul Mării Caspice a fost cea mai mare descoperire de petrol din ultimele trei decenii. Până la acest moment, ar fi trebuit să scoată 1,2 milioane de barili pe zi (Petrom are de exemplu o producție de 180.000 de barili pe zi petrol și gaze la nivel de grup - n. red.), suficient pentru a acoperi întreg consumul Spaniei. Dar proiectul al cărui nume sună acum mai degrabă a «cash all gone» (toți banii s-au dus - n. red.) a divagat spectaculos de la traiectoria normală. Anul trecut, atunci când primele picături de petrol au început să curgă, deja avea o întârziere de opt ani de zile și un cost de 43 de miliarde de dolari, cu 30 de miliarde de dolari peste buget. Producția a durat numai câteva săptămâni înainte ca o scurgere de gaze otrăvitoare să ducă la suspendarea acestuia. Recent, guvernul a admis că producția nu va fi reluată până în 2016“, se arată într-un articol publicat la mijlocul lunii octombrie în The Economist.
Reparațiile necesare pentru reluarea producției costă însă 3,6 miliarde de dolari, după cum scriu jurnaliștii de la Financial Times, ceea ce va duce nota de plată pentru acest colos de petrol la circa 50 de miliarde de dolari.
„Costurile pentru Kashagan, deja cel mai scump proiect petrolier din lume, ar putea crește cu aproape 4 miliarde de dolari în contextul în care companiile implicate sunt forțate să înlocuiască 200 de kilometri de conducte fisurate. Această nouă creștere de costuri marchează încă un pas în spate pentru un proiect care ar fi trebuit să simbolizeze intrarea Kazahstanului în topul producătorilor de petrol, dar care a fost ținut pe loc de provocările tehnice, întârzieri și depășiri de costuri“, se arată într-un articol publicat în Financial Times la începutul lunii octombrie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu