Cum sunt alocați banii din bugetul pe 2015 la principalele ministere

Guvernul a făcut public modul în care împarte în 2015 bugetul – un tort de 239 de miliarde de lei. Ca întotdeauna, unii câștigă și alții pierd. Între câștigători: Ministerul Fondurilor Europene, cu un plus de 81%, Ministerul Muncii, cu un plus 20%, Ministerul Dezvoltării (+20%), Ministerul Agriculturii (+30%) sau Ministerul Transporturilor (+17%). Între perdanți, Ministerul Sănătății, cu minus 18% față de acest an, dar și alte ministere cu mai puțină relevanță economică, cum ar fi Ministerul Administrației.

Ministerul Transporturilor: Infrastructura de transport va avea buget mai mare cu 17% anul viitor, iar subvențiile pentru metrou și calea ferată scad

Statul vrea să aloce anul viitor un buget total de 14,7 miliarde de lei pentru infrastructura rutieră, feroviară, aeroportuară, navigabilă și de metrou, arată o analiză ZF pe baza bugetului de stat pentru anul viitor, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Suma este în creștere cu peste 17% față de execuția preliminată pe 2014 pentru aceste tipuri de infrastructură de transport.

Guvernul anunță bani mai mulți anul viitor pentru infrastructura de transport, în condițiile în care anul acesta sumele alocate investițiilor au fost tăiate puternic, deși unul dintre cel mai importante domenii în care România se confruntă cu deficiențe este tocmai cel al infra­structurii. La 25 de ani de la Revoluție, Ro­mânia are doar 667 de kilometri de autostrăzi, în timp ce trenurile de călători circulă cu o viteză medie de 43 km/h.

Chiar și în contextul unei infrastructuri deficitare de transport (și nu numai), în pri­mele zece luni ale acestui an cheltuielile pen­tru investiții s-au ridicat la 20,3 mld. lei (4,6 mld. euro), în scădere cu peste 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

Bugetul Ministerului Transporturilor ar urma să crească anul viitor față de execuția preliminată pe 2014 cu 9,1%, la 8,6 miliarde de lei, în timp ce suma alocată pentru transportul rutier va înregistra un plus de 31,5%, până la 6,1 miliarde de lei, potrivit propunerilor pentru bugetul de stat pe anul viitor.

Transportul pe cale ferată, unde Mi­nisterul Transporturilor are în derulare câteva investiții de sute de milioane de euro pentru reabilitarea căilor ferate de pe Co­ridorul IV paneuropean, va primi 5,6 mld. lei, în creștere cu 12,5% față de 2014, în timp ce metroul bucureștean va obține 1,5 mld. lei, în creștere cu peste 19% față de execuția preliminată de anul acesta. Pe de altă parte, subvențiile pentru aceste două tipuri de transport sunt prevăzute să scadă anul viitor. La calea ferată, subvenția a scăzut cu aproape 18%, la 1,32 mld. lei, în timp ce la metrou aceasta se va situa la 328 mil. lei, un minus de peste 11%. Metroul bucu­reștean are în derulare în prezent o investiție majoră pentru construcția magistralei ce va traversa cartierul Drumul Taberei.

Bugetul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) nu apare în dreptul propunerilor de buget pentru Ministerul Transporturilor. La finalul anului 2012, CNADNR a trecut de la Ministerul Transporturilor în subordinea Departamentului pentru Mari Proiecte (actualmente Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parte­neriat Public-Privat și Promovarea Expor­turilor).

În documentul privind bugetul de stat pe 2015 nu apar clar și defalcat sumele care vor ajunge la CNADNR, pentru că departamentul nu are aparat propriu de funcționare. (

Andreea Neferu

)

Ministerul pentru IMM-uri: Un sprijin de peste 200 de milioane de lei

Bugetul propus de guvern pentru dez­voltarea și sprijinirea înființării IMM-urilor în anul 2015 este de 205 mil. lei, potrivit datelor publicate ieri pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Anul acesta, bugetul inițial a fost de 60 de milioane de lei, însă în același document făcut public ieri suma alocată pentru IMM-uri, po­trivit execuției preliminare, a fost de 166,3 mil. lei. Prin urmare, bugetul pentru anul viitor, care „stă în mâinile“ ministrului dele­gat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism Florin Jianu, va fi cu circa 23% mai mare decât cel din 2014 și de aproximativ trei ori mai mare decât cel din 2013. Pe lângă bu­getul pentru dezvol­tarea și sprijinirea înființării firmelor mici și mijlocii, în documentul de la Ministerul de Fi­nanțe apare și un fond de risc pentru între­prinderi mici și mijlocii, care are un buget propus pentru 2015 de aproximativ 5,7 milioane de lei.

Strategia pentru IMM-uri este elaborată și implementată în prezent de Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri și Turism, care ține de Ministerul Economiei.

Departamentul, prin intermediul Agenției pentru Implementarea Pro­iectelor și Progra­melor pentru Între­prinderi Mici și Mijlocii, deru­lează șapte programe naționale prin care sprijină sectorul IMM-urilor, iar de anul viitor ministrul delegat Florin Jianu vrea să mai includă în portofoliu alte șapte programe. Unul dintre cele mai cunoscute și mai eficiente programe de­rulate prin intermediul Departa­men­tului pentru IMM-uri este cel de înființare a SRL-D-urilor, care din anul lansării (2011) până în luna octom­brie a acestui an a generat crearea a peste 16.000 de noi firme, dintre care doar 2% au fost închise. (

Corina Mirea

)

Ministerul Fondurilor Europene: Anul absorbției: un buget în creștere cu 81%

Ministerul Fondurilor Europene, insti­tuția care coordonează întreg pro­cesul prin care România investește în economii banii europeni din fonduri co­munitare structurale, are prevăzut anul viitor un buget de 1,7 mild. lei, în creștere cu 81% față de anul anterior.

Majorarea este susținută de alo­carea cu 50% mai mare din capitolul res­pon­sabil cu finanțarea proiectelor de fon­duri structurale. Banii alocați pe această linie ajung astfel la 1,3 miliarde de lei, adică 76% din întreg bugetul de la Ministerul Fondurilor Europene. Banii europeni de la acest minister sunt alocați proiectelor pentru asistență tehnică, prin care Uniunea susține eco­nomiile naționale în accelerarea proce­selor de absorbție sau pregă­tire a perso­nalului în acest sens. Acești bani sunt dedicați proiec­telor din exercițiul financiar 2007-2013, însă bugetul de anul viitor include și primii 400 mil. lei alocați pentru pro­iectele de asistență tehnică finanțate prin pachetul finan­ciar dedicat Româ­niei până în 2020. Anul 2015 este esențial pentru ope­ra­țiunile cu fonduri europene pentru că începând din ia­nuarie guvernul va avea de gestionat bani europeni din două exerciții finan­ciare multi­anuale ale UE, 2007-2013 și respectiv 2014-2020. Bu­getul pentru co­fi­nanțarea proiecte­lor pe fonduri euro­pene, alocat fracțio­nat la fiecare minis­ter responsabil în parte, se ridică la 29 mld. lei. Pentru România esențial este exer­cițiul financiar 2007-2013, pentru că anul 2015 este ultimul în care mai pu­tem absorbi bani din această linie de finanțare cu proiectele începute în anii anteriori. România speră să absoarbă până la finele acestui an jumătate din fonduri, adică 10 mld. euro. Va fi prin urmare un an 2015 extrem de greu în care România tre­buie să absoarbă 8 mld. euro dacă vrea să ajungă la o rată totală de absorbție de 80%, așa cum și-a propus.

Rata de absorbție a fondurilor structurale a ajuns la 37,2% la finalul lu­nii septembrie, iar de la începutul anului absorbția a crescut de la 26%. (

Gabriel Razi

)

Ministerul Economiei: Veniturile se înjumătățesc, cheltuielile se dublează

Veniturile proprii ale Ministerului Economiei vor scădea cu peste o treime în 2015, în vreme ce cheltuielile se vor dubla. Ministerul Economiei a avut în acest an „venituri proprii“ de 754 mil. lei din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. Va vinde astfel de certificare și în 2015, dar într-un volum mult mai mic, de doar 392 mil. lei (o scă­dere de 45%), după cum indică pro­iec­tul legii bu­getului pe anul viitor. Acest lu­cru antrenează o scădere a bu­ge­tului total de venituri cu 36%. Mi­nis­terul Eco­­nomiei este unul dintre puți­nele mi­nistere care au „veni­turi proprii“ care sunt de fapt venituri ale bugetului de stat.

La capitolul cheltuieli ale Ministeru­lui Economiei, acestea vor crește de la 809 mil. lei la 1,5 mld. lei (un plus de 89%). Cresc puternic cheltuielile pentru pro­iectele cu finanțare din fonduri nerambursabile, de la 71 de mil. lei anul acesta la 283 mil. lei în 2015. În ton cu bugetul general consolidat, cheltuielile de bunurile și serviciile scad cu 21%, până la 33 mil. lei. În bugetul general consolidat, cheltuielile cu bunurile și serviciile scad cu 10%, pentru prima dată în ultimii ani. Subvențiile scad și ele cu 16%, până la suma de 214 milioane de lei. Scad cu 18% subvențiile pentru închiderea minelor, de la 229 mil. lei în 2014, până la 187 de milioane de lei. Rămân la același nivel – 25 de milioane de lei – sumele pentru pro­gramele derulate pentru susținerea exporturilor, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale. 205 milioane de lei din bugetul Ministerului Economiei merg spre sprijinirea înființării de noi între­prinderi și susținerea întreprin­derilor mici și mijlocii, o creștere de 23% față de acest an. O sumă de 58 mil. lei merge spre fi­nanțarea cercetării în do­­meniul economic, suma fiind mai mică cu 11% față de anul acesta. De ase­menea, o sumă de 15 mil. lei merge spre finanța­rea pro­iectelor de cercetare-dez­vol­tare și inovare, un capitol unde chel­tuielile cresc specta­culos, având în ve­dere că anul acesta do­meniului i-au fost alocate doar 400.000 de lei. Pentru restruc­turarea indus­triei de apărare Mi­nis­terul Economiei alocă 39 de milioane de lei.

Cheltuielile de personal scad cu 5% în acest an, până la 80 de milioane de lei. Prin hotărârea de înființare a Ministe­rului Economiei, numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al instituției este de 736 posturi finanțate de la bugetul de stat, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor minis­trului economiei, ministrului delegat pentru energie și ministrului delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediul de afaceri și turism. Din numărul maxim de posturi, 83 de posturi se utilizează pentru rețeaua de promovare comercial-economică externă.

Ministerul Economiei are în subor­dine, în coordonare sau sub autoritate 20 de institute, oficii sau agenții, dar și 86 de companii la care statul este acționar majoritar sau deține pachete de acțiuni. (

Iulian Anghel

)

Ministerul Dezvoltării: scad cu 20% sumele pentru infrastructură rutieră, de mediu și educațională

Bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice se va ridica anul viitor la puțin peste 5 miliarde de lei, în scădere cu 16% față de execuția preliminată pe 2014, po­trivit unei analize ZF pe baza bugetului de stat pe anul viitor, publicat de Minis­terul Finanțelor.

Scăderea fon­durilor alocate anul viitor ministerului con­dus de liderul PSD-ist Liviu Drag­nea față de execuția preliminată pe 2014 se vede cel mai bine la rubrica referitoare la Programul Națio­nal de Dezvoltare Locală, care vizează lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socio-educativă. Astfel, programul prin care se realizează sau moder­nizează sisteme de alimentare cu apă și canalizare, unități sanitare din mediul rural, drumuri locale, baze sportive sau unități de învățământ preuniversitar primește anul viitor 1,48 miliarde de lei, în scădere cu peste 20% față de execuția preliminată pe 2014.

Scăderi ale sumelor alocate vor exista și în zona de reabilitări termice ale clădirilor de locuit, un program care oricum nu a înregistrat progrese semnificative anul acesta, majoritatea lucrărilor fiind blocate. Astfel, anul viitor, Ministerul Dezvoltării va avea la dispoziție 40 de milioane de lei pentru reabilitări termice, în scădere cu 31% față de 2014. Pe de altă parte, programul pentru construcții de locuințe și săli de sport primește 50 de milioane de lei, în scădere cu 9% față de 2014.

La nivelul cheltuielilor cu personal din cadrul Ministerului Dezvoltării, sumele propuse pentru anul viitor se ridică la 80,8 milioane de lei, în scădere cu peste 65% față de execuția preliminată pe 2014. (

Andreea Neferu

)

Ministerul Agriculturii: Plus de 5,4 miliarde de lei pentru proiecte europene

Agricultura, piață pe baza căreia s-au clădit speranțele de creștere economică din ultimii trei ani, are alocat în bugetul pentru anul viitor 23,9 miliarde de lei, în creștere cu 29% față de 2013. Aceasta este și una dintre cele mai mari creșteri dintre toate bugetele alocate ministerelor.

Creșterea de la Agricultură este generată de majorarea bugetului pentru proiectele de investiții pe fonduri europene, segment care va crește anul viitor cu o treimei la 20,3 mld. lei și va acoperi 85% din banii alocați acestui minister. La banii destinați proiectelor pentru fonduri europene se mai adaugă și altre 1,4 mld. lei pentru subvențiile directe. Banii alocați de Agricultură pentru proiectele de fonduri UE și pentru subvenții reprezintă avansurile primite de la Bruxelles pentru de­mararea proiectelor din ferme dar și banii de la buget pentru cofinanțarea proiectelor, plata TVA, suplimentarea din fonduri naționale a suvențiilor directe sau alte instru­mente de tipul celor de ajutor de stat pentru susținerea producătorilor agricoli.

Creșterea bugetului pentru pro­iecte pe fonduri europene vine în contextul în care anul viitor ministerul Agriculturii va deschide primele linii de finanțare pentru programul de fonduri de investiții de 9 mld. euro ce se va desfășura până în 2020. Proiectele de fonduri europene, disponibilul financiar pentru acest segment și apetitul statului pentru a cofinanța aceste dosare, reprezintă un element important pentru afa­cerile fermierilor având în vedere că aceștia  s-au înghesuit în ultimii ani să depună dosare pentru astfel de investiții având în vedere că pe banii Bruxellesului ei au cumpărat tractoare, combine sau au ridicat ferme de porci, vaci, silozuri sau fabrici de procesare în industria alimentară. (

Gabriel Razi

)

Bugetul asigurărilor sociale: Guvernul compensează de la bugetul de stat impactul de 3 mld. lei al reducerii CAS

Guvernul a calculat un buget al asigurărilor sociale de stat în valoare de 55 mld. lei (12,5 mld. euro) pentru anul viitor, în creștere cu 5,2% față de bu­ge­tul execuția estimată anul acesta, com­pen­sând lipsa de 3 mld. lei generată de reducerea CAS prin subvenții de la bugetul de stat.

În veniturile estimate de guvern, suma contribuită de angajatori drept con­tribuții de asigurări sociale (CAS) este estimată la 24,2 mild. lei (5,5 mld. euro), în scădere cu 11% față de anul curent, iar contribuțiile asiguraților sunt estimate în creștere cu 1,5%, la 10,6 mld. lei (2,4 mld. euro).

În contrapondere, subvențiile de la bugetul de stat pentru asigurările sociale sunt estimate în creștere cu 38% față de anul curent, la 19,7 mld. lei (4,5 mld. euro), față de 14,3 mld. lei (3,25 mld. euro).

Un alt factor de scădere a veni­turilor la bugetul asigurărilor sociale de stat este majorarea cu 21% a contri­bu­ției la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II), echivalentul cotei de 5% care se deduce din contribuția indivi­duală de asigurări sociale. În 2015, suma care merge spre pensia privată va fi de 4,7 mld. lei (1,1 mld. euro), față de 3,9 mld. lei anul acesta (0,9 mld. euro).

Cheltuielile sunt estimate la 54,8 mld. lei (12,45 mld. euro) pentru 2015, în creștere cu 5% față de anul curent. Cea mai mare parte din cheltuieli (99,8%) va merge spre sistemul public de pensii, în timp ce 108,4 mil. lei (24,6 mil. euro) vor merge spre sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Pentru plata pensiilor din sistemul publice în 2015, guvernul alocă 53,3 mld. lei (12,2 mld. euro), echivalentul a 7,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Calculul a avut la bază statistici conform cărora în România sunt 4,7 milioane de pensionari cu o pensie medie lunară de 860 lei și 152.000 de pensionari MApN, MAI sau SRI, cu o pensie medie lunară de 2.724 lei.

Bugetul asigurărilor pentru șomaj e calculat pe venituri în scădere cu 12%, la 1,8 mld. lei (0,4 mld. euro), după ce sub­vențiile  de la bugetul de stat sunt tăiate cu 75%, la 144 mil. lei (33 mil. euro). Chel­tuielile asigurărilor pentru șomaj sunt estimate la 1,6 mld. lei (0,36 mld. euro), în scădere cu 5,2% față de anul curent. Calculul are la bază date con­form cărora în România există peste 127.000 beneficiari de indemnizații de șo­maj, fiecare primind lunar, în medie, 453 lei. La aceștia se adaugă 14.000 de be­ne­ficiari de ajutor de șomaj absol­venți, care primesc lunar, în medie, 250 lei. În calcule, guvernul a avut în ve­dere majorarea cu 5% a valorii punctului de pensie la 830,2 lei și creșterea salariului mediu brut la 2.415 lei, față de 2.279 lei în 2014. În plus, guvernul esti­mează pentru 2015 o reducere cu 20.000 de persoane a numărului de șomeri, la 465.000, respectiv scăderea ratei medii a șomajului de la 5,3% la 5,1%. (

Andrei Cîrchelan

)

Ministerul Muncii: Buget în creștere cu 20%

Ministerul Muncii are alocat în 2015 un buget de 36,7 miliarde lei, în creștere cu 20% de la 30,7 mld. lei (7 mld. euro) anul acesta, majorarea fiind determinată de subvențiile mai mari date de stat la bugetul asigurărilor sociale, în compensarea reducerii contribției de asigurări sociale (CAS) operată în octombrie. Cheltuielile Muncii, estimate de Guvern la 36,7 mld. lei (8,3 mld. euro) în 2015, includ un transfer de 19,7 mld. lei (4,5 mld. euro) de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, sumă care constituie subvenții pentru bugetul asigurărilor și care va fi majorată în 2015 cu 38%, de la 14,3 mld. lei (3,3 mld. euro) anul acesta.

Astfel, transferurile între unitățile administrației publice, capitol la care este inclusă și subvenția bugetului de asigurări sociale, cumulează 22,7 mld. lei (5,1 mld. euro) și reprezintă cea mai mare parte din cheltuielile ministerului. Aici intră și 2,5 mld. lei (0,57 mld. euro) reprezentând finanțarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap. Cu asistența socială, Ministerul Muncii va avea cheltuieli de 13,4 mld. lei (3 mld. euro) în 2015, sumă cu 4,3% mai mare decât anul acesta. Asigurările sociale, care cumulează cheltuieli de 7,2 mld. lei (1,6 mld. euro), au fost majorate cu 1,4%, iar ajutoarele sociale, care cumulează 6,1 mld. lei (1,4 mld. euro), au fost majorate cu 8,1%. (

Andrei Cîrchelan

)

Ministerul Sănătății: Buget redus cu 18%

Ministerul Sănătății are un buget de 6,7 miliarde lei pentru 2015, în scădere cu 18% față de 2014, în condițiile în care veniturile proprii scad cu 11%, iar banii veniți de la bugetul de stat scad cu 20%. Bugetul Ministerului care face politica sanitară, diferit de cel al Casei Naționale a Asigurărilor, finanțează cheltuielile de investiții în unitățile sanitare și unele programe de prevenție. Veniturile proprii ale ministerului sunt estimate la 1,2 miliarde lei în 2015, în scădere cu 11% față de 1,4 mld. lei anul acesta, evoluție datorată unei reduceri puternice a veniturilor din accize.  În proiectul de buget pentru anul viitor, autoritățile estimează că veniturile din accize care merg spre Sănătate se vor reduce cu 11,4%, de la 1,3 mld. lei la 1,17 mld. lei. Ministerul Sănătății primește venituri din acciza pe alcool și tutun.

Estimările de venituri la bugetul ministerului sunt calculate într-un context în care consumul de tutun a fost constant anul acesta, însă consumul de băuturi spirtoase s-a redus cu 36% ca volum în primele nouă luni ale anului.  Contribuția bugetului de stat la cheltuielile Sănătății va fi de 5,5 mld. lei. Pe de altă parte, principala instituție finanțatoare a bugetului sănătății e Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), care în 2015 va avea la dispoziție 22,9 mld. lei, față de 22,8 mld. lei în 2014. (

Andrei Cîrchelan

)

Sursa:
Ziarul Financiar