Reducerea prognozelor economice pe toată linia pentru zona euro și datele deshash:PGEgaHJlZj0iaHR0cDovL3d3dy5hbnRyZXByZW5vci5zdS8yMDEzLzAxL251LXZhLWZpZS1mcmljYS1hY3Rpb25hdGkuaHRtbCIgdGFyZ2V0PSJfYmxhbmsiPmN1cmFqYW50ZTwvYT4= din punct de vedere macroeconomic privind evoluția prețurilor sugerează că o formă puternică de stimulare economică, venită cel mai probabil de la BCE, este inevitabilă pentru ca uniunea monetară să nu intre într-o recesiune adâncă în anul viitor.Cei mai importanți parteneri comerciali și investitori ai României vin din zona euro.
Economia Germaniei, cea mai mare din Europa și motorul de creștere al economiei zonei euro, își pierde de asemenea din energie și își va îndulci probabil discursul în următoarele luni față de „dezlănțuirea“ unui amplu program de stimulare de către BCE, potrivit seekingalpha.com, un portal de comentarii pe teme economice în care scriu economiști și oameni de afaceri influenți.
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, și-a redus drastic prognoza de creștere economică pentru anul viitor de la 2% la 1%.
„După un start energic în acest an, energizat parțial de condiții meteo favorabile, PIB-ul nu a mai crescut în al doilea trimestru și în cel de-al treilea și astfel nu a ajuns la nivelul așteptărilor anterioare ale băncii“, se arată într-un comunicat al BCE. De asemenea, BCE, banca centrală a zonei euro, a tăiat adânc estimarea de creștere a economiei regiuni pentru anul viitor de la 1,6% la 1%, și a anunțat că ia în considerare noi măsuri de stimulare economică precum achiziții masive de obligațiuni suverane (quantitative easing), dar nu va lua până anul viitor o decizie privind lansarea acestora.
O premieră pentru BCE poate chiar de luna viitoare
Potrivit unor surse apropiate situației, consiliul guvernator al BCE se așteaptă să ia în considerare chiar luna viitoare un pachet de achiziții de active, inclusiv bonduri suverane, dar din care sunt excluse acțiunile.
Deși corul vocilor care cer derularea unui QE în zona euro, așa cum au făcut băncile centrale din SUA și Marea Britanie, crește – una dintre cele mai puternice voci este cea a Washingtonului –, Germania se opune temându-se că o astfel de politică va face ca inflația să scape de sub control și va încuraja guvernele să nu mai implementeze reforme economice structurale, scrie agenția Thomson Reuters.
Cu toate acestea, președintele BCE, italianul școlit pe Wall Street Mario Draghi, a asigurat că pentru lansarea QE nu este nevoie de acordul celor 18 state din zona euro. „Avem oare nevoie de unanimitate pentru a derula QE sau de majoritate? Cred că nu avem nevoie de unanimitate“, a spus el. Draghi îi avertizează astfel, probabil, pe locotenenții săi din consiliul guvernator care îi critică stilul „unilateral“ de management al BCE.
Draghi lucrează de mult timp la construirea sprijinului pentru ceea ce ar fi cel mai mare salt din istoria de 15 ani a băncii – printarea de bani pentru achiziții în masă de obligațiuni suverane.
Bancherul a făcut pași intermediari, convingând consiliul guvernator să „inunde“ băncile cu fonduri foarte ieftine pe termen lung pentru încurajarea creditării și să lase BCE să cumpere titluri financiare în care sunt împachetate obligațiuni și credite corporate.
În lipsa unui răspuns coerent la criză din partea guvernelor zonei euro, BCE, prin diverse măsuri dar mai ales prin promisiunile lui Draghi că va face orice pentru a proteja euro, a readus calmul pe piețe și a salvat de la bailout țări precum Spania și Italia.
Carență de investiții, boală grea
Reducerea investițiilor, rezultatul neîncrederii oamenilor de afaceri și al reducerilor cheltuielilor de către guverne, a continuat să frâneze economia zonei euro în al treilea trimestru și au adus-o aproape de stagnare. Investițiile au scăzut accentuat de la începutul crizei financiare, în 2008, ceea ce explică performanțele economice slabe ale uniunii monetare în comparație cu alte economii dezvoltate cum sunt cea americană și cea britanică. Economiștii Citigroup au calculat că cheltuielile cu investițiile din zona euro sunt cu 17% sub maximul de dinaintea crizei.
Mulți economiști cred că nu va fi suficient doar creșterea stimulului asigurat de BCE pentru a convinge oamenii de afaceri să investească mai mult și cer guvernelor din Franța și Italia să-și reformeze piețele, în special pe cea a muncii.
În ceea ce privește Italia, agenția de evaluare financiară Standard & Poor's a redus ratingul țării de la „BBB“ la „BBB-“, la doar o treaptă peste categoria „junk“, nerecomandată investițiilor, pe motiv că evoluția economică slabă și lipsa de competitivitate au subminează sustenabilitatea datoriei publice uriașe a acestui stat. În prezent, datoria Italiei este de 132% din PIB, cea mai mare din zona euro după cea a Greciei, țara din cauza căreia a izbucnit criza datoriilor suverane.
O veste bună venită din trimestru trei este că inflația slabă, aflată sub pragul de alertă al BCE, a întărit puterea de cumpărare reală a gospodăriilor.
„Credem că persistența unei inflații foarte slabe, împreună cu o poziție fiscală tot mai neutră, mai prietenoasă s-ar putea dovedi un sprijin mai mare decât am crezut inițial“, spun analiștii băncii britanice Barclays.
Deși bună pentru consumatori, inflația slabă reduce în cele din urmă profiturile companiilor și forța investițională a acestora. Un indicator al inflației realizat de Economic Cycle Research Institute sugerează că inflația va slăbi și mai mult în următoarele luni, punând presiuni pe BCE să acționeze.
0 comments :
Trimiteți un comentariu