Fuga banilor de la periferie a lovit cel mai puternic leul: minus 1,2% în două săptămâni

Scăderea abruptă a leului în fața euro vine după mai multe luni de „letargie“ pe piața valutară de la București.

Leul a pierdut 1,2% față de euro în ultimele două săptămâni - până la 4,49 lei, un maxim al ultimelor opt luni - pentru că investitorii își repliază pozițiile de la periferie spre centru ca urmare a șocului generat la nivel global de scăderea prețului petrolului.

Prețul petrolului a ajuns la 60 de dolari/baril, minimul ultimilor cinci ani, după o scădere cu 17% de la începutul lunii decembrie. Prețul petrolului aproape s-a înjumătățit de la începutul anului, iar dolarul s-a apreciat cu 10% față de moneda europeană, aversiunea fiind mai mare față de monedele emergente.

„Aversiunea la risc este dominantă pe piețele globale, într-un mediu volatil, în care prețul petrolului a atins noi minime ale ultimilor cinci ani. Vineri, după orele obișnuite de tranzacționare, leul a urcat chiar peste 4,5 lei/euro, nivel care nu a mai fost întâlnit din martie“, comentează Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank.

Leul a fost cea mai afectată monedă din regiune în ultimele două săptămâni. Forintul a pier­dut 0,5% în fața euro în decembrie, în timp ce zlotul polonez și coroana cehă s-au apreciat ușor.

Cu alte cuvinte, scăderea dramatică a prețului dolarului nu afectează doar Rusia, sancționată de țările occidentale după izbucnirea crizei din Ucraina, sau alte state producătoare de petrol, care se bazează pe prețul țițeiului pentru mare parte din veniturile bugetare, ci și țările de la periferie.

Economiile emergente sunt primele afectate de orice schimbare a aversiunii la risc a investitorilor, care se îndreaptă către dolari, franci elvețieni sau chiar aur. Aurul a revenit în atenția investitorilor, cu un plus al prețului unui gram de aproape 4% în ultimele două săptămâni.

Bursele globale au scăzut chiar cu 5% în două săptămâni, iar principalul indice al Bursei de la București a pier­dut 3% din va­loare, adică ju­mătate din câștigul obți­nut în perioada ianuarie-noiembrie. Indicele BET a rămas cu un câștig de 3% față de nivelul de la începutul anului. Principalul indice american (S&P; 500) a pierdut 3% în decembrie, iar cel european (Euro Stoxx 50) a căzut cu aproape 5%.

Dealerii spun că volumele de tranzacționare pe piața valutară de la București au fost peste media unor zile obiș­nuite în ultimele șe­din­țe. Analiștii și dealerii se așteaptă totuși ca situația să se stabilizeze aproape de nivelul de 4,45 lei/euro în perioada următoare, fără să existe presiuni prea mari pe leu.

„Volumele au fost ridicate, peste media zilnică. Pe leu au fost mai multe ordine mari de vânzare, executate fără să se uite la preț. Fiind piața subțire, s-a mișcat mult. După astfel de tranzacții comerciale, s-ar putea înregistra o revenire în următoarele. Cel mai mare ordin comercial de cumpărare de euro a venit de la Londra. Din punct de vedere politic, nu par să fie probleme“, a declarat dea­lerul unei bănci citat de Mediafax.

Cursul de schimb fusese stabil în ultimele luni, cu fluctuații într-un interval foarte îngust de 4,4-4,45 lei/euro, miș­cările fiind mai degrabă în partea de jos a palierului. Cotațiile se stabilizaseră pe un palier mai sus, aproape de 4,45 lei/euro la finalul lunii noiembrie, dar creșterea spre 4,5 lei/euro a fost bruscă și a avut loc abia în a doua jumătate a săptămânii trecute.

Cursul a avut prima „răbufnire“ pe piața interbancară după o lungă perioadă de acalmie la finalul lunii noiembrie, imediat după ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus într-o conferință că acesta a fost „insensibil, leneș și ignorant“, inclusiv la agitația politică legată de alegerile prezidențiale.

Isărescu a spus recent că oamenii se uită prea mult la cursul de schimb, chiar și în cazul unor fluctuații nesemnificative, sfatul său fiind ca o atenție mai mare să fie acordată dobânzilor, nu cursului. Atenția mare acordată fluctuațiilor

cursului vine în condițiile în care mai mult de jumătate din creditele acordate de bănci, echivalentul a 27 mld. euro, sunt în valută. Practic, orice mișcare a cursului se observă în ratele pe care sute de mii de români le plătesc lunar băncilor de la care au luat credit.

Dacă euro se stabilizează însă pe un palier mai sus, clienții cu credite în valută, care sunt în continuare majoritari, vor plăti rate mai mari. BNR a fost foarte atentă la mișcările cursului în trecut și a încercat să limiteze aprecierea prea puternică a euro pentru a nu afecta debitorii și de asemenea pentru a limita impactul asupra inflației, în contextul în care multe prețuri sunt exprimate în euro.

Totuși, o atenție mai mare a început să fie acordată și dobânzilor interbancare, în condițiile în care cea mai mare parte a creditelor nou acordate în ultimul an sunt în lei și au dobânzi variabile. Dobânzile interbancare se află acum la minime istorice, dar au avut două episoade de volatilitate anul acesta, când au urcat de la 2% la peste 3% într-un interval de numai câteva zile.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea