Închiderea școlilor profesionale a devenit "tumoarea" pieței muncii din provincie

„Nu mai găsim candidați specializați în me­ca­nică, electromecanică sau oameni cu diplo­me de frezor sau de operatori de mașini de rectificat“, spune directorul de resurse umane al unei companii din Sibiu care vrea să an­ga­jeze 100-150 de oameni anul viitor pentru astfel de meserii.

În anul 1995, în școlile profesionale din România învățau peste 285.000 de elevi, iar numărul acestora a scăzut de aproape 11 ori până în prezent, astfel că la începutul acestui an erau înscriși mai puțin de 26.000 de elevi în astfel de instituții de învățământ.

„Suntem înnebuniți de lipsa școlilor profesionale, cea mai proastă decizie a fost desființarea lor. Nu se mai găsesc la ora actuală candidați în piață specializați în mecanică, electromecanică sau oameni cu diplome de frezor sau operatori de mașini de rectificat. Este una dintre tumorile noastre“, spune Melinda Mathe, directorul de resurse umane al producătorului de rulmenți NTN-SNR Rulmenți din Sibiu, care are în prezent 750 de angajați. Compania are în plan să facă un număr de 100 - 150 de noi angajări anul viitor, pentru că a deschis o nouă hală de producție.

„Avem planuri de angajare multianuale, de aceea avem nevoie de un bazin de candidați din care să recrutăm“, a adăugat Mathe.

După desființarea școlilor profesionale din 2009 (decizie luată de ministrul educației de atunci, Ecaterina Andronescu, pe motiv că nu mai exista cerere din partea tinerilor), numărul de „meseriași“ disponibili pe piața muncii a scă­zut dramatic, chiar dacă modificarea legii învățământului din 2011 a presupus reînfiin­țarea acestor forme de învățământ.

Anga­ja­torii, în special cei din industria auto, au nevoie de candidați pentru meseriile specializate, pentru a continua angajările pe plan local, însă se confruntă cu un deficit mare de personal. Iar nevoia de angajați calificați a determinat com­panii mari precum Con­ti­nental, Schaeffler, Dräxlmaier sau Preh să se alieze pentru înființarea „Școlii Profesionale Ger­mane Kronstadt“ din Brașov, care să pre­gătească tineri în meserii precum confecționer arti­cole din piele, sculer matrițer, sudor sau ope­rator la mașini-unelte cu comandă nu­merică.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai