La un an de la noua Lege a retrocedărilor 165/2013, numită și legea cu puncte, s-a dezvoltat o piață gri unde se tranzacționează la o treime din valoare decizii ale ANRP de compensare cu puncte, la fel ca în cazul pieței gri a acțiunilorFondului Proprietatea
. Ziarul Financiar a cerut în aprilie 2013 guvernului Ponta să nu își asume răspunderea pentru noua lege pentru că sistemul complicat de despăgubire prin video-licitații și achiziții cu puncte va face ca cesionarii de dosare să fie principalii beneficiari și nu foștii proprietari, la fel cum s-a întâmplat și cu Fondul Proprietatea.
Internetul este plin de anunțuri de tipul „Ai puncte ANRP și dorești să le vinzi? Intrați aici“ sau „Cumpăr decizii ANRP de compensare prin puncte, emise în baza Legii 165/2013. Plata se face pe loc. Rog seriozitate“, prin care persoane private cumpără puncte cu care din 2016 vor putea participa la licitații unde sunt scoase la vânzare terenuri și imobile de la stat din cadrul fondului național imobiliar. Acest fond va fi un fel de Proprietatea II, doar că nu va fi format din pachete minoritare de acțiuni la companiile din energie (Petrom, Hidroelectrica, Romgaz), ci din terenuri, imobile și păduri.
Un punct valorează un leu atunci când este plătit de ANRP fostului proprietar, însă pe piața gri un titlu cu puncte se cumpără acum la 30-40% din valoarea sa, potrivit datelor obținute de ZF.
Astfel pentru despăgubiri de un milion de lei, fostul proprietar primește de la ANRP un milion de puncte cu care va participa din 2016 la licitațiile de terenuri și imobile ale fondului național imobiliar, unde statul urmează să verse ce a mai rămas în patrimoniul public. ANRP a emis titluri de plată de 500 de milioane de puncte, echivalentul a 500 milioane de lei, până în prezent. Dacă însă fostul proprietar nu vrea să aștepte până în 2016, sau până chiar mai târziu, având în vedere că multe termene stablite în lege s-au decalat, fostul proprietar își poate vinde titlul de despăgubire pe piața gri. „Tranzacționarea drepturilor litigioase nu este ilegală. În trecut abuzurile au apărut atunci când cel care cumpăra dosarul de despăgubire găsea rezolvare în scurt timp la ANRP, în condițiile în care fostul proprietar aștepta cu anii. Al doilea abuz apărea la evaluarea dosarului, care atunci când intra în posesia unui anumit cumpărător, cu influențe în sfera politică și la ANRP, era supraevaluat“, a spus avocatul Iulian Lepa, specializat în retrocedări.
Azi, fosta șefă a ANRP Crinuța Dumitrean este în arest, fiind cercetată alături de fosta șefă a DIICOT Alina Bica, doi deputați și alte persoane pentru acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 de milioane de euro.
În fondul național imobiliar ar urma să intre o suprafață de 400.000 de hectare formată din terenurile aflate în prezent în administrarea ADS, terenurile institutelor și stațiunilor de cercetare și ale ministerelor. De asemenea, Romsilva mai dispune de 3,2 milioane de hectare de pădure. Potrivit evaluărilor făcute de ZF în 2013, valoarea estimată a acestui fond național imobiliar este de 11 miliarde de euro, valoare care va putea fi cumpărată cu puncte din 2016. Fostul proprietar nu trebuie să facă dovada participării la mai multe licitații, ci poate opta direct pentru despăgubiri în numerar din 2017, eșalonate pe șapte ani.
Ce s-a întâmplat până în 2012 arată cât de bine au știut samsarii să speculeze în interes personal o legislație slabă. O mie de cesionari au primit despăgubiri de 7 miliarde de lei, în condițiile în care 13.000 de foști proprietari au luat cumulat mai puțin. Aceste abuzuri s-au petrecut cu acordul autorităților statului.
Statul a impus în noua lege a retrocedărilor un impozit de 85% aplicat celor care au cumpărat dosarul și nu pot face dovada prețului la care l-au cumpărat. ZF a scris în aprilie 2013 că impunerea unui impozit de 85% nu este eficientă pentru că în contractele de cesiune valoarea reală a tranzacției poate fi ascunsă și astfel se va aplica un impozit pe o sumă falsă. Mai mult, cumpărătorii de dosare au găsit acum artificii prin care să evite acest impozit: transferă dosarul cumpărat înapoi pe numele titularului de drept, promițându-i acestuia că îi va da o parte din suma încasata de la ANRP, potrivit informațiilor obținute de ZF. Astfel, cumpărătorul încasează întreaga sumă scrisă pe titlul de despăgubire.
Acum se repetă de fapt ceea ce s-a întâmplat din până în 2010 când a avut loc bula speculativă cu acțiuni FP: politicieni și persoane cu influențe politice au cumpărat de la foștii proprietari la prețuri de 5 sau 10 bani pentru un leu acțiuni la fond, dar și fonduri străine de investiții care au ajuns acum să controleze fondul. Până la listarea fondului la bursă, în ianuarie 2011, peste 60% din acțiunile FP s-au tranzacționat pe piața gri.
A rămas de notorietate cum în 2009 și în 2010 grupuri de brokeri și avocați stăteau în fața sediului Depozitarului Central de pe strada Făgăraș din București și negociau cu persoane în vârstă cumpărarea de acțiuni la FP.
ANRP a publicat recent lista cu cele mai mari 30 de dosare de despăgubiri acordate până în 2012. În top 30, majoritatea sunt cumpărători de dosare și nu foști proprietari de drept.
Potrivit listei publicate de ANRP, primele 30 cele mai mari dosare de despăgubiri au încasat peste 4,6 miliarde de lei, în condițiile în care suma plătită de ANRP în șapte ani de funcționare a fost de circa 12 miliarde de lei. Cele mai mari despăgubiri au fost încasate de Loreen Ellen Malaxa, Georgeta Palade Van Dusen, Philip Theodore Palade, moștenitorii familiei Malaxa, cu despăgubiri încasate de 622,5 milioane de lei, urmează Horia Simu Șchiopu cu 466 milioane de lei, și apoi din nou Loreen Malaxa, Georgia Palade Van Dusen, Philip Theodore Palade cu alte 384 milioane de lei. Horia Simu a devenit cunoscut ca „bancher al cuprului“, după ce a preluat Cuprom Baia Mare alături de Horia Pitulea. Pe locul al patrulea este grupul format din Adrian Andrici, Gabriel Gheorghe, Gheorghe Stelian,Valentin Vișoiu cu 377,2 milioane de lei. Aceștia au cumpărat dosarul de despăgubire, nu sunt moștenitorii de drept ai drepturilor litigioase. Pe Legea 247/2005, pentru sumele mai mari de 500.000 de lei, ANRP plătea acțiuni la Fondul Proprietatea, dar erau și cazuri în care persoanele optau doar pentru acțiuni la FP.
„Publicarea acestei liste nu face decât să confirme jaful care a avut loc în trecut la ANRP. Cei care au cumpărat drepturi litigioase la o valoare mai mică decât cea nominală și au obținut profit în momentul în care au încasat titlul de despăgubire de la ANRP ar fi trebuit să plătească impozit, iar statul ar trebui să verifice dacă respectivele persoane au plătit impozit“, a spus avocatul Iulian Lepa.
0 comments :
Trimiteți un comentariu