„Poate cea mai importantă provocare a unui român care preia un job regional este că procesul de validare în respectiva funcție este îngreunat de faptul că ești străin și ți se oferă un anumit grad de încredere.“Aveți parteneri de afaceri care au în semnătura din e-mail sau pe cărțile de vizită titulaturi care încep sau se termină cu „Balkans“, „Eastern Europe“, „South- East Europe“, „Central Eastern Europe“, „EMEA“ sau „CIS“, dar care au birourile în București? Ei bine, veți avea din ce în ce mai mulți. Nevoia de retenție a angajaților buni din multinaționale, dar și costul rezonabil cu salariile din România au făcut ca tot mai mulți manageri locali să primească în coordonare liniile de business ale companiei pentru care lucrează din mai multe țări, dar birourile acestora să rămână în țară. Cum au ajuns promovările regionale să fie făcute în regim „local“ și care sunt provocările cu care se confruntă managerii din astfel de poziții?
Întrebat cât de mult călătorește având rol regional și biroul la București, Andrei Caramitru, senior partner și Head of Eastern European Telecom, Media & Technology Practice în cadrul firmei de consultanță în management McKinsey, spune că „mai mult decât oricine“, având în vedere că, în general, merge cu avionul săptămânal, în cel puțin trei destinații diferite.
„Cel mai complicat este când ai două întâlniri în două țări diferite în aceeași zi, pentru că logistica începe să fie grea. E greu și atunci când avem întâlniri în America sau în Asia, când lucrurile încep să fie complicate, dar acest lucru este specific industriei de consultanță. Avem colegi care lucrează în două sau trei continente în paralel. Cred că este o zonă care crește din ce în ce mai mult în business și cam în orice activitate partea pur locală devine din ce în ce mai strânsă, de aceea discuțiile se poartă pentru mai multe țări“, a spus Caramitru.
La rândul său, Liliana Lăpădătoni, Head of Corporate Austria/CEE în cadrul brokerului de asigurări Marsh, spune că este plecată foarte mult timp de la biroul din Capitală pentru că trebuie să „simtă“ piața și să păstreze contactul cu clienții.
„Poate cea mai importantă provocare a unui român care preia un job regional este că procesul de validare în respectiva funcție este îngreunat de faptul că ești străin și ți se oferă un anumit grad de încredere“, spune Liliana Lăpădătoni, care este manager pe o regiune care cuprinde 13 țări (Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia). Ea spune că diferențele culturale se văd în modul în care se face business: dacă în România încă se discută despre rolul brokerului de asigurare și valoarea adăugată a lucrurului cu un broker, în Austria se pune accentul pe ce poate reprezentantul unei companii de brokeraj să aducă în plus față de competiție.
0 comments :
Trimiteți un comentariu