Rezerva Federală americană a netezit calea primelor majorări de dobânzi de după 2008, iar BCE a dat un semnal puternic că va începe să printeze bani

Războiul valutar mondial care durează deja de șase ani se va prelungi în 2015. Rezerva Federală americană (Fed) a pavat calea pentru primele majorări de dobânzi spre jumătatea anului viitor, BCE a trimis unul dintre cele mai puternice semnale de până acum că din 2015 va începe achizițiile masive de active, strategie pe care Fed a folosit-o cu mult înainte, iar banca centrală a Elveției a introdus, urmând exemplul BCE, dobânzi negative la depozite.

„Anul 2014 marchează al șaselea an de război valutar global – al cursei fiecăruia de a-și revitaliza economia prin slăbirea monedei“, spun analiștii băncii ING.

Bursele europene au întâmpinat ieri cu creșteri puternice schimbarea de discurs a Fed, cea mai puternică bancă centrală din lume, legat de creșterea dobânzii de politică monetară. După ultima ședință de anul acesta, instituția a renunțat la termenul de „o perioadă considerabilă de timp“ în comunicatul în care își prezintă de obicei deciziile de politică monetară și a anunțat că va stabili cu „răbdare“ momentul pentru „normalizarea“ politicii. Deși evidentă, schimbarea de limbaj arată totuși prudența extremă cu care președintele Fed Janet Yellen abordează îndepăr­tarea economiei de politica monetară relaxată care a adus-o rapid pe creștere după cea mai acută criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. Dobânzile de politică monetară ale Rezervei Federale sunt aproape de zero din decembrie 2008, scrie The Wall Street Journal.

Furtuna valutară din lumea emergentă

Printarea de dolari pentru achizițiile de mii de miliarde de dolari de active efectuate de Fed (cunoscute drept quantitative easing - QE) care au însoțit dobânzile duse la minime record în SUA au slăbit dolarul, făcând exporturile americane mai ieftine, dar au adus o criză valutară în lumea emergentă care se simte și în prezent, în țări precum Turcia și Brazilia. Rubla rusească s-a depreciat cu 50% de la începutul anului. Perspectiva majorării dobânzilor în SUA drenează de capital aceste economii.

Fed a notat că activitatea economică se extinde în­tr-un ritm moderat, că situația de pe pia­ța muncii se îm­bunătățește, dar că inflația se situează sub țintă din cauza declinului prețurilor energiei.

În zona euro, unul dintre membrii boardului executiv al BCE, economistul francez Benoît Coeuré a trimis printr-un interviu acordat WSJ unul dintre cele mai clare semnale de până acum că începutul anului viitor va reprezenta și începutul unui program masiv de achiziții de active în condițiile în care banca este presată să acționeze de inflația periculos de slabă și de economia anemică. Ceea ce se întâmplă în zona euro afectează direct economia României deoarece acolo se găsesc cele mai mari piețe pentru exporturile românești.

„Văd un consens larg în consiliul guvernator că trebuie să facem mai mult“ pentru stimularea inflației și a creșterii economiei, a spus Coeuré.

Alți oficiali ai BCE, inclusiv șeful francezului, italianul Mario Draghi, au sem­nalizat că institu­ția este pregătită să înceapă să achiziționeze masiv active dacă de aceasta va fi nevoie pentru accelerarea inflației și evitarea deflației – un efect al crizei financiare și economice. În prezent, rata inflației din zona euro, una dintre cele mai mari economii ale lumii, este mult sub ținta de aproape 2% a BCE.

S-au îndeplinit aproape toate condițiile pentru ca BCE să treacă la acțiune

Din comentariile lui Coeuré trebuie înțeles că s-au îndeplinit aproape toate condițiile pentru ca BCE să treacă la acțiune, iar factorii de decizie de acolo au trecut la faza de proiectare a unui program de tip QE focusat pe obligațiuni guvernamentale, notează WSJ.

Astfel de politici mai sunt folosite de Banca Angliei și de Banca Japoniei. Economia britanică a înregistrat cea mai puternică revenire din lumea industrializată, dar se confruntă cu pericolul apariției de bule speculative. Economia niponă, numărul trei mondial, se încăpățânează să rămână anemică.

„Întrebarea nu este dacă ar trebui să facem ceva, ci cum să facem mai bine. Dacă vrem să facem mai mult, este evident că trebuie să ajungem la segmente de piață unde este mai multă lichiditate și de aceea piața bondurilor guvernamentale este opțiunea de bază. Dar aceasta nu înseamnă că vom cumpăra doar obligațiuni suverane“, a explicat Coeuré. Euro s-a depreciat abrupt în urma comentariilor economistului francez.

Draghi a anunțat după ședința BCE de pe 4 decembrie că locotenenții săi își vor re­evalua politicile la începutul anului viitor. Așteptările că BCE va acționa s-au întărit din cauza căderii prețului petrolului, despre care economiștii spun că va duce inflația din zona euro în teritoriu negativ.

Elveția experimentează cu dobânzile negative

În Elveția, un centru financiar de talie mondială care nu face parte din zona euro și nici din UE, banca centrală a anunțat ieri că va introduce rate de dobândă negative la depozite anul viitor pentru a reduce puterea francului și evita deflația.

Începând cu 22 ianuarie 2015, Banca Națională a Elveției va percepe băncilor comerciale o dobândă de 0,24% pentru depozitele overnight. Decizia va împinge în teritoriu negativ dobânda Libor pe trei luni, de referință pentru diverse contracte de credit în diferite valute.

BCE a devenit anul acesta prima mare bancă centrală care a dus dobânzile la depozite în teritoriu negativ în speranța că astfel va descuraja băncile să-și țină nefolosiți banii.

„La șase ani după criza financiară globală, războiul valutar este în plină desfășurare. Pare tot mai mult că extinderea balanței de active a BCE este în primul rând un instrument pentru slăbirea euro, având în vedere că lichiditățile puse la dispoziția băncilor nu vor reporni creditarea prea curând“, notează analiștii ING.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru