România trebuie să treacă în „Liga I“ a statelor din UE în următorul deceniu. Obiectivul este posibil doar prin educație și sănătate

Un indice calculat de Organizația Națiunilor Unite plasează România pe locul 54 în lume și pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește „dezvoltarea umană“, indice definit, în egală măsură, de prosperitatea economică a statului, de starea de sănătate și de educația populației. Prioritatea strategică a României în următorul deceniu este de a intra în

„Liga I“ în rândul statelor europene – aceasta este una dintre concluziile unei cercetări realizate de prof. dr. Cezar Mereuță, cercetător asociat al Centrului de Modelare Economică al Academiei Române.

Indicele dezvoltării umane (IDH) este calculat de Programul Națiu­nilor Unite pentru Dezvoltare  în funcție de trei dimensiuni: valoarea pro­dusului intern brut/ locuitor la pa­ritatea puterii de cumpărare (PPP) ex­pri­mată în dolari, speranța de viață la naștere (ani) și educația (numărul mediu al anilor de școlarizare a adulților peste 25 de ani și anii de școlarizare care se așteaptă să fie urmați la nivelul copiilor). Valoarea IDH este clasi­ficată în 4 clase: foarte înaltă (mai mare sau egală cu 0,8), înaltă (între 0,7 și 0,8), medie (între medie 0,55 și 0,7), redusă (sub 0,55).

„Obiectivul global al României pentru anul 2025 este depășirea valorii de 0,8 a in­di­ce­lui de dezvoltare umană, în prezent aceasta fiind de 0,785. Doar România și Bul­ga­ria nu sunt în «liga celor mari» din UE, suntem cetățeni de categoria a doua, ai divi­ziei B, în afara clubului“, a spus Mereuță.

Indicele IDH a fost conceput după ce Or­ganizația Națiunilor Unite a constatat, analizând situația din anii ’80, că bunăstarea și dezvoltarea membrilor unei societăți prin utilizarea unui singur indicator – valoarea PIB per locuitor (la prețuri curente sau la paritatea puterii de cumpărare)- nu acoperă gradul de dezvoltare a membrilor unei societăți. De aceea, în afara acestui indicator au fost adăugați la calcul și indicatorii privind educația și sănătatea.

„Din 1990 încoace, Programul Na­țiu­ni­lor Unite pentru Dezvoltare prezintă cla­sa­men­tul a 187 de țări din lume anual, în funcție de valorile a trei indici. Unul este să­nă­tatea, evaluată prin speranța de viață la naștere, având în vedere că acesta ține de cali­ta­tea actului medical, de asigurarea utili­tă­ților, de condițiile de locuit etc., aspecte care fac ca oamenii să trăiască mai mult sau mai puțin. A doua mărime, educația, se mă­soa­ră în principal prin anii de școlarizare medii ai adulților de peste 25 de ani la ni­ve­lul unei țări și anii de școlarizare care se așteap­tă să fie urmați la nivelul copiilor. Iar a treia mărime rămâne valoarea PIB per ca­pi­ta“, a spus Mereuță.

Cu o speranță de viață de 73,8 ani, un număr mediu de 10,7 ani de școlarizare a populației de peste 25 de ani și cu un PIB per capita de circa 17.400 de dolari la paritatea puterii de cumpărare, România s-a clasat anul trecut pe locul 54 în lume din punctul de vedere al valorii IDH.

„Muntenegru, stat care are un PIB per capita mai mic decât al României (de 14.700 de dolari / capita la paritatea puterii de cumpărare), se află pe locul 51 în clasament în funcție de IDH, cu trei locuri deasupra României. Calitatea actului medical și a educației medicale a populației concretizată în speranța de viață determină devansarea României“, a mai spus profesorul Mereuță.

Bulgaria, care se poziționează pe locul 58 în lume în funcție de nivelul de dezvoltare umană, are o speranță de viață de 73,5 ani, un număr mediu de 10,8 ani de școlarizare pentru populația de peste 25 de ani și un PIB per capita mai scăzut decât al României, de circa 15.400 de dolari/ locuior la paritatea puterii de cumpărare.

„Statul Oman din Orientul Mijlociu, exportator de petrol, are un PIB per capita la puterea de cumpărare de peste 42.000 de dolari, mai mult decât dublu decât al României. Dar este situat după noi în clasamentul IDH, fiind pe locul 60, din cauza faptului că populația Omanului are, în medie, 7,6 ani de școlarizare. Acest indice arată că degeaba ai PIB per capita de peste 40.000 de dolari, dacă e distribuit inegal, iar banii ajung numai la șeici, în timp ce ma­jo­ri­tatea populației are șase clase. Și Turcia, stat care care are un PIB per capita mai mare decât noi (de aproape 18.400 de dolari/lo­cuitor la PPP), plătește tributul nivelului scăzut al educației și este poziționată pe locul 69 în clasamentul IDH. În medie, locuitorii de oeste 25 de ani ai Turciei au 7,6 ani de școală“, a mai spus Mereuță.

Finalizarea reformei în sănătate cu obiective precise pentru trecerea la un spor pozitiv natural al populației (-3,6 ‰ în anul 2012) și a scăderii semnificative a morta­li­tății infantile, precum și finalizarea reformei în învățământ, cu accent pe creșterea cali­tății procesului și pe stabilitatea soluțiilor pe termen lung sunt fundamentale pentru ca România să își îmbunătățească indicele de dezvoltare umană până în 2025.

„România este singura țară din Uniunea Europeană în care rata mortalității infantile este cu 2 cifre, de 10 % în anul 2012. În materie de educație, se impune inițierea în par­teneriat public privat a unui program de dez­voltare a școlilor profesionale,  unui pachet de acțiuni concrete împotriva aban­do­nului școlar și pentru integrarea educa­țională a copiilor rromi. Trebuie întărită disciplina în învățământul preuniversitar și creșterea semnificativă a calității învăță­mân­tului universitar, astfel încât cel puțin 3 uni­versități românești să îndepli­nească criteriul de acces în Top 500 mondial. Se impune dez­voltarea susținută a cercetării ro­mânești“, a mai spus  Mereuță.

Transpunerea în practică a cerințelor celor două direcții - îmbunătățirea indica­to­rilor de educație și sănătate- impune alo­carea pentru sănătate, educație și cercetare, eșalonat până la nivelul anului 2025, a unor cheltuieli cu ponderi din produsul intern brut cel puțin egale cu media valorilor țărilor din Uniunea Europeană.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai