Industria locală de comunicații, cu o valoare de peste trei miliarde de euro pe an, nu a fost sărăcă în evenimente în 2014, chiar dacă niciuna dintre marile tranzacții așteptate pe piață nu a avut loc1. Integrarea și rebrandingul Cosmote și Romtelecom
Evenimentul anului în industria locală de comunicații a fost procesul de integrare și de rebranding al Cosmote cu Romtelecom, având în vedere atât costul operațiunii de trecere la brandul Telekom - de aproximativ 15 mil. euro, cât și mărimea companiilor implicate (cu un business anual cumulat de aproximativ 1 miliard de euro). Rebrandingul este semnificativ și pentru că reprezintă un pariu al gigantului german Deutsche Telekom pe România, o piață în care se întâlnește cu rivali precum Orange, Vodafone, UPC dar și RCS&RDS.; Un efort demarat încă din anul 2013 sub coordonarea germanului Nikolai Beckers, integrarea fostelor Cosmote și Romtelecom este una dintre cele mai complexe operațiuni de acest tip din România: în mai puțin de doi ani de zile aproximativ 10.000 de oameni - angajații celor doi operatori - au fost nevoiți să treacă printr-o schimbare radicală de management și a structurii de conducere, a proceselor de lucru, și mai apoi de rebranding și relansare a portofoliului comercial, fără a mai lua în calcul și programele de plecări voluntare și externalizarea unor activități.
2. Operatorii sfidează taxa pe stâlp - România rămâne în topul mondial de viteze la net
Operatorii de comunicații au continuat să investească masiv în infrastructură în acest an, atât în rețele fixe cât și mobile, și au continuat să mărească viteza conexiunilor de date, sfidând parcă taxa “pe stâlp” introdusă peste noapte, fără consultări, de guvernul Victor Ponta. În ciuda acestei taxe, care a scos în 2014 circa 35 mil. euro din conturile operatorilor, România va încheia anul pe locul trei în topul țărilor cu cele mai rapide conexiuni la internet realizat de compania Ookla, cu o viteză medie de 60,82 Mbps, înaintea unor țări precum Japonia sau Franța.
3. Externalizări pentru tăierea costurilor
Aflați sub presiunea de a-și atinge rezultatele în ciuda apariției peste noapte a “taxei Ponta” pe infrastructura de internet și a impactului negativ al reducerii tarifelor de interconectare sau pentru apelurile în roaming, operatorii au început să semneze contracte prin care externalizează o serie de activități tehnice. Spre exemplu, în luna iunie Cosmote și Romtelecom (în prezent Telekom) au externalizat către compania suedeză Ericsson centrele de comandă ale rețelelor împreună cu un număr de 750 de angajați. La finele anului Ericsson a câștigat și un contract cu Orange, care va transfera, de asemenea, circa 150 de oameni de la departamentul tehnic.
4. Reducerea tarifelor de interconectare
Autoritatea de Reglementare în Comunicații (ANCOM) a redus de la 1 aprilie cu aproape 70% tarifelor de inteconectare de la 3,07 eurocenți pe minut la 0,96 euro-cenți / minut, punând astfel bazele apariției mai multor oferte cu apeluri nelimitate indiferent de rețea. Odată cu această reducere, costul operatorilor pentru a le oferi clienților, de exemplu, 200 de minute de apeluri în orice rețea a devenit de aproape opt ori mai mic decât în anul 2006: doar 1,9 euro, față de 14 euro.
5. Contractul de roaming național între RCS&RDS; și Vodafone
Dincolo de rebrandingul Cosmote și Romtelecom și reducerea tarifelor de interconectare, cel mai discutat eveniment din acest an de pe piața locală de comunucații a fost semnarea contractului de roaming național dintre companiile RCS&RDS; și Vodafone, care le permitea clienților RCS & RDS să acceseze automat rețeaua Vodafone în zonele fără acoperire pentru rețeaua Digi. Semnarea rapidă - fără preconizatele amânări și tergiversări - a acordului de roaming național între cele două companii, care rezolva una dintre cele mai mari probleme ale companiei lui Zoltan Teszari pe segmentul de telefonie mobilă - acoperirea rețelei proprii - a fost o veste care a căzut ca un trăznet în industrie. “Inaki Berroeta ne-a pus o bombă pe masă după care a plecat”, comenta în primăvară un executiv de top din industrie semnarea respectivului contract, făcând referire la fostul CEO al Vodafone România, Inaki Berroeta, care a preluat în luna mai mandatul de CEO al subsidiarei din Australia a grupului britanic. Semnarea contractului, care dădea brusc o relevanță națională ofertelor ultra-agresive ale RCS&RDS;, a generat un val de speculații la nivelul pieței privind motivele și interesele fiecărei părți de a semna atât de repede un asemenea acord. După semnarea acordului cu Vodafone, RCS&RDS; a fost și autorul unor erori de comunicare numai bune de studiat în facultățile de profil în relația cu clienții săi: compania a introdus pe ascuns limite de utilizare a serviciilor Digi prin rețeaua Vodafone, generând un val de furie din partea utilizatorilor, care au acuzat lipsa de transparență a companiei. În ciuda acestor probleme, în primele zece luni ale acestui an RCS&RDS; a fost rețeaua care a atras prin portare cei mai mulți utilizatori din alte rețele. Dacă în perioada octombrie 2008 - 31 decembrie 2013 doar puțin peste 8.300 de numere aferente serviciilor de telefonie mobilă fuseseră transferate din rețelele Orange, Vodafone sau Cosmote / Romtelecom / Zapp (actualul Telekom) în cea a RCS&RDS;, în perioada 1 ianuarie - 1 octombrie 2014 aproape 110.000 de numere au fost mutate în rețeaua Digi. Conform datelor ANCOM, în acest an RCS&RDS; este practic compania care a atras cel mai mare număr de clienți din alte rețele (cu tot cu numerele de telefon).
6. Explozia consumului de servicii de internet
Numărul conexiunilor fixe și mobile la internet a atins 18,3 milioane la finele lunii iunie, în creștere cu 22,8% față de 30 iunie 2013, pe fondul avansului conexiunilor mobile cu 28,5%, la 14,4 milioane, reiese din datele anunțate de Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM). În cazul conexiunilor fixe, numărul acestora a urcat de la 3,7 milioane la finele lunii iunie 2013 la 3,9 milioane la sfârșitul lunii iunie a acestui an.
7. Rețea de telecom pe bani europeni în zonele defavorizate
După mai mulți de ani de amânări, în care România a fost la un pas să piardă fondurile nerambursabile puse la dispoziție de UE, proiectul construirii unei rețele de comunucații în așa numitele “zone albe” din țară, unde nu este prezent niciun operator de telecom, a fost semnat. Romtelecom și Cosmote România (grupul Telekom) vor construi rețeaua în 783 localități fără acoperire pentru astfel de servicii, valoarea proiectului ridicându-se la 365,8 milioane de lei, TVA inclusă (83,1 milioane euro).
8. Amânarea unei decizii în cazul acțiunilor fostului Romtelecom
Guvernul României a preferat să amâne pe viitor clarificarea situației participației sale la fosta companie Romtelecom, toate discuțiile privind listarea la bursă sau inițierea unei negocieri directe de vânzare cu Deutsche Telekom rămânând la stadiul de promisiuni. Reprezentanții acționarului majoritar (grupul elen OTE și grupul german Deutsche Telekom) au declarat în mai multe rânduri că așteaptă o propunere din partea Bucureștiului în ce privește acest proces, menționând însă că această mutare nu a avut loc. Statul ar urma să ia o decizie pe baza unui raport întocmit de o echipă de consultanți selectată încă din decembrie 2013, și care este formată din: Swiss Capital - cel mai mare broker de pe bursa locală, banca elvețiană de investiții UBS, Mușat & Asociații - una dintre cele mai mari case locale de avocatură - și BT Securities - firma de brokeraj a Băncii Transilvania.
9. Telefoanele simple încep să dispară de pe rafturi
Cu o creștere de 20% în primele 10 luni (la 1,8 milioane de unități) și de minimum 60% la nivelul întregului an, piața de smartphone-uri din România a înregistrat cea mai mare creștere din Europa. Dacă anul trecut ponderea smartphone-urilor a fost de 40% în totalul vânzărilor, anul acesta, ca număr de unități, am ajuns deja la 55%. „Anul viitor nu cred că vom mai vorbi foarte mult de telefoane mobile simple («feature phone-uri»)“, estimează de altfel Alexandru Munteanu, directorul diviziei de telecom din cadrul subsidiarei locale a gigantului sud-coreean Samsung, liderul pieței locale de telefoane inteligente. Vânzările de smartphone-uri au depășit pentru prima oară ca pondere telefoanele simple în luna octombrie a anului 2013.
10. Scandalul bruiajului din Ucraina
În 2014 a explodat și un scandal care își are originile în cea mai mare licitație de spectru radio din istoria României, care a avut loc în 2012 și care a adus statului român venituri de aproape 700 mil. euro: Vodafone, al doilea jucător de pe piața de telefonie mobilă, a depus o plângere prealabilă împotriva Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin care solicită instituției plata a 15 milioane de euro - reprezentând „despăgubiri“ pentru „prejudiciul“ creat companiei de faptul că o parte din spectrul radio achiziționat în anul 2012 de la statul român nu poate fi utilizat în peste 20 de județe, în conformitate cu condițiile descrise în caietul de sarcini - din cauza unor interferențe generate de companii de comunicații din Ucraina. Operatorul a prezentat în susținerea plângerii măsurători realizate de experți în teren timp de o lună de zile, care documentează amploarea problemelor generate de „bruiajul“ generat din Ucraina: funcționarea a peste 1.000 de antene din peste 20 de județe în care locuiesc milioane de persoane este afectată. Pentru a putea continua să ofere servicii de voce și date în cele 20 de județe în care spectrul radio achiziționat de la ANCOM este afectat de interferențe, Vodafone a fost nevoită să „închirieze“ începând cu aprilie „spațiu“ în frecvențele companiilor rivale RCS& RDS și Telekom (fostul Cosmote).
Problema nu era rezolvată nici la sfârșitul acestui an, conform declarațiilor lui Ravinder Takkar, directorul general al Vodafone România. “Discutăm în continuare acest subiect, au existat unele mișcări din acest punct de vedere, însă nu la un nivel care să fie satisfăcător. Continuăm să avem discuții legate de acest subiect. Cred că există oportunități pentru o abordare îmbunătățită față de cea pe care o vedem astăzi. Am avut discuții și cu Ministerul Societății Informaționale, și așteptăm să ne întâlnim și cu noul ministru, pentru a vedea cum progresează lucrurile în legătură cu faptul că noi suntem dezavantajați și că la nivelul industriei locale nu există un cadru de competiție egal pentru toți jucătorii: noi am plătit statului român pentru spectrul radio achiziționat în anul 2012 la fel ca toți ceilalți jucători iar în final spectrul pe care l-am achiziționat nu este la aceeași calitate cu cel achiziționat de ceilalți. Pe lângă faptul că trebuie să reparăm această problemă, iar acest demers are o evoluție lentă - deși se înregistrează progrese, trebuie să fie identificate modalități prin care să primim compensații pentru pierderile înregistrate din cauză că nu am primit ceea ce ni s-a spus că vom primi”. Pentru a putea continua să ofere servicii de voce și date în cele 20 de județe în care spectrul radio achiziționat de la ANCOM este afectat de interferențe, Vodafone a fost nevoită să „închirieze“ începând cu aprilie „spațiu“ în frecvențele companiilor rivale RCS& RDS și Telekom (fostul Cosmote), valoarea cumulată a contractelor fiind estimată pe piață la câteva milioane de euro pe an. Această problemă ar fi și unul dintre motivele pentru care Vodafone a semnat atât de repede acordul de roaming național cu compania RCS&RDS.;
0 comments :
Trimiteți un comentariu