Anul acesta va fi cel în care zona euro va intra, în lipsă de alte opțiuni, în războiul valutar al deprecierii monedelor pornit de marile economii în timpul crizei economice mondiale. Bursele de pe Wall Street, care dau tonul piețelor internaționale, vor crește energizate de întărirea economiei americane, iar războiul prețului petrolului, declanșat de marii exportatori, și cel economic dintre Occident și Rusia ar trebui să aducă primele victorii, sau înfrângeri.*Slăbiciunile economiilor zonei euro împing euro spre paritate cu dolarul
Euro, moneda unică a zonei euro, a încheiat anul trecut cu cel mai mare declin din 2005 față de dolar și a început noul an la minimul ultimilor patru ani în raport cu moneda americană.
Analiștii cred că euro își va continua deprecierea spre niveluri nemaivăzute din 2003 sau chiar spre paritate față de dolari, iar o monedă slabă este esențială pentru eforturile Băncii Centrale Europene de a readuce pe creștere economia zonei euro, una dintre cele mai mari din lume și principala piață de desfacere pentru exporturile României. Media estimărilor unor analiști intervievați de Bloomberg plasează euro la 1,18 dolari pe unitate la sfârșitul acestui an. Moneda unică a marcat vineri, ultima zi de tranzacționare a săptămânii trecute, minimul ultimilor patru ani în raport cu dolarul, de 1,2004 dolari pe unitate. Euro a „picat“ cu 12% în 2014.
Economiștii băncii americane Citibank cred că decalajul dintre politicile monetare și starea economiilor Statelor Unite și Europei va face ca dolarul să se apropie de paritate față de euro. Ei au calculat că euro poate ajunge la doar 1,10 dolari până în septembrie anul viitor și că poate chiar coborî sub paritate, la 0,99 dolari, în 2016, ceea ce ar fi o premieră după decembrie 2002, potrivit The Telegraph. Și strategii valutari au băncii olandeze ABN Amro au prognozat că euro va ajunge la paritate cu dolarul în 2016.
*Prețul petrolului se va stabiliza și va sta mulți ani sub 100 de dolari pe baril
După ce a fluctuat anul trecut în jurul pragului de 100 de dolari pe baril, cu maximul de 110 dolari pe baril atins în luna iunie, prețul petrolului Brent, una din referințele pentru piețele internaționale, a ajuns vineri la 56,5 dolari barilul.
Țițeiul destinat pieței americane se tranzacționa cu 52,7 dolari pe baril. Agenția americană pentru Informații în domeniul Energiei estima în decembrie o cotație medie a Brentului în 2015 de 68 de dolari pe baril, mult sub cea de 83 de dolari pe baril anunțată în noiembrie. Diferența mare subliniază cât de dificile sunt predicțiile pe o piață atât de volatilă cum este cea a petrolului în prezent. Cert este că actualele cotații sunt sub pragul de break-even, la care bugetul stă în echilibru, în cazul tuturor marilor exportatori de petrol.
Cele mai evidente cauze ale scăderii dramatice a prețurilor sunt cererea redusă, în contextul în care multe economii mari nu și-au revenit complet din criză, și supraproducția.
Unii observatori spun că țările membre ale OPEC și mai ales Arabia Saudită produc în exces pentru a-și crește cota de piață în SUA și pentru a testa rezistența companiilor petroliere de acolo, iar SUA pentru a șubrezi economia Rusiei, dependentă de veniturilor generate de petrol și gaze naturale, și pe cea a Iranului.
În aceste condiții, unii analiști cred că prețurile nu vor mai putea scădea mult, dar nici reveni prea curând la maximele de anul trecut. „Petrolul este foarte aproape de pragul de jos. Fiind cea mai fluidă materie primă, petrolul se poate autoajusta și de aceea veteranii de pe piață nu sunt foarte îngrijorați de prețuri“, a spus Kent Moors, analist la Money Morning.
*Putin va ceda, dar cu capul sus, presiunilor Occidentului
De la 1 ianuarie a intrat în vigoare tratatul care dă viață Uniunii Eurasiatice, replica Rusiei la presiunile de extindere spre est a Uniunii Europene.
Din proiectul rusesc fac parte, în afară de Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan și va intra anul acesta Kîrgîzstan. Vladimir Putin, președintele Rusiei, ar fi vrut în uniune și Ucraina, Moldova și Georgia, însă aceste state au preferat să iasă din sfera de influență rusească și să se apropie în schimb din UE. De aici și conflictul economic și politic dintre Rusia și țările occidentale, o confruntare care slăbește rapid economia rusească prin blocarea accesului companiilor rusești la finanțare în euro și dolari, reducerea veniturilor din petrol și gaze naturale, deprecierea dramatică a rublei și o hemoragie cronică de capital.
O economie rusească șubredă, cu puterea de cumpărare a populației mult redusă, este clar că nu este în interesul țărilor partenere din Uniunea Eurasiatică, care se pot retrage din proiect, ceea ce ar fi o lovitură dură dată imaginii de lider al unei superputeri pe care Putin încearcă să și-o construiască. De asemenea, reducerea puterii de cumpărare și disiparea efectelor propagandei rusești ar putea „trezi“ populația din Rusia, care ar putea reacționa așa cum au făcut anul trecut protestatarii din Kiev: lupte de stradă cu forțele de ordine până la alungarea regimului oligarhist. Totodată, Putin nu pare dispus să susțină un conflict armat deschis în Ucraina, ceea ce este sugerat de tacticile subversive din estul Ucrainei și lipsa unor cuceriri teritoriale strategice prin luptă în Ucraina.
De cealaltă parte, pentru companiile din UE Rusia este o piață uriașă, vitală pentru creșterea afacerilor lor, și de aceea prăbușirea economiei rusești nu este în interesul lor și implicit în cel al guvernelor lor, care se luptă la ele acasă cu propriile probleme economice. În aceste condiții, 2015 va aduce, probabil, compromisuri între puterile „beligerante“, Rusia și UE.
*Wall Street-ul își va continua marșul, dar ar putea intra pe un teritoriu periculos
Anul 2014 a fost un an cu performanțe peste medie pentru acțiunile cotate la bursele americane, iar analiștii spun că urcușul Wall Street-ului, care durează deja de aproape șase ani, va continua și în 2015, dar cu un ritm mai lent.
Indicele S&P; 500, una dintre principalele referințe ale burselor de acțiuni de pe Wall Street, a crescut în 2014 cu peste 11%, aproape de două ori mai rapid decât estimarea medie a analiștilor de la începutul acelui an.
Acțiunile cuprinse în acest indice au adus un randament de 14%, dar sub cel de 32% din 2013, potrivit Fox Business. Analiștii se așteaptă ca anul acesta S&P; 500 să urce cu cel mult 8%, ajutat mai ales de companiile multinaționale, care vor beneficia de pe urma consolidării creșterii economiei americane.
„Potrivit zodiacului chinezesc, 2015 este anul oii, un animal considerat blând și calm. Prognozele noastre privind piața se potrivesc acestei descrieri. Ne așteptăm la creșteri modeste, atât pentru acțiuni cât și pentru obligațiuni, însă nu fără hopuri“, spun analiștii de la Bank of America Merrill Lynch.
Însă unii observatori îndeamnă la prudență. Această perioadă începe să semene mult cu sfârșitul anilor ’90, când pe piețe au apărut bule speculative care s-au spart formând ceea ce este cunoscut drept Crahul Dotcom, spune Jack Ablin, analist la BMO Private Bank. Ca și la sfârșitul anilor ’90, în prezent prețurilor materiilor prime sunt la niveluri reduse, dolarul se întărește, economia americană este mai robustă decât cea a restului lumii, iar piața este inundată de capital străin, a explicat Ablin, citat de CNBC. În aceste condiții, bursele americane pot intra în 2015 pe teritoriul bulelor speculative, a avertizat el.
*Quantitative Easing în stil european
Președintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, a început anul 2015 declarând într-un interviu pentru publicația germană Handelsblatt că pericolul deflației în zona euro nu poate fi exclus, ceea ce a întărit așteptările că BCE va lansa curând noi arme de politică monetară precum printarea de euro pentru achiziția de obligațiuni suverane, așa cum a făcut de la începutul crizei și până anul trecut Rezerva Federală americană.
Dacă până la interviu ar mai fi fost dubii că BCE se va implementa propriul program de quantitative easing (QE) anul acesta, poate chiar în primele luni, unul dintre membrii boardului instituției a făcut tot ce a putut pentru a elimina.
Într-un interviu înregistrat la începutul lunii decembrie, dar publicat de BCE la sfârșitul lunii, Peter Praet a făcut clar că instituția sa este hotărâtă să cumpere obligațiuni suverane pentru a mări lichiditatea din zona euro.
Argumentele sale sunt că inflația slabă și creșterea economică anemică tind să devină noul normal și că BCE are „obligația“ de a se asigura că rata inflației atinge ținta de 2%, scrie The Wall Street Journal. Având în vedere că măsurile implementate până acum sunt fie insuficiente, fie ineficiente, BCE a rămas cu puține opțiuni pentru a-și realiza obiectivul de a-și mări bilanțul de active și pasive în efortul de a pompa lichiditate în economia zonei euro. Mai important, Praet a sugerat că BCE este hotărâtă să nu se împotmolească în negocieri politice cu guvernele din regiune în privința limitelor QE.
De la 1 ianuarie 2015, președintele Rusiei Vladimir Putin și-a văzut un vis împlinit: Uniunea Eurasiatică
0 comments :
Trimiteți un comentariu