România trebuie să gestioneze nevoia de consolidare bugetară asumată prin Compactul Fiscal, să găsească soluții pentru a se încadra în țintele de deficit, dar și să găsească o rezolvare pentru problema colectării slabe a veniturilor la bugetul de stat , se arată într-un raport BCR.“Întrucât guvernul a promis să păstreze regimul fiscal în 2015 (care este un an pre-electoral), acesta nu a furnizat dovezi puternice că dispune de fondurile necesare pentru a
Comisia Europeană a redus pentru 2015 creșterea potențială pentru România și, ca atare, a redus ținta de deficit bugetar structural la 1,2% din PIB, de la 1,4% , în termini ESA. În același timp, FMI și UE au convenit să ridice ținta de deficit bugetar cash la 1,8% din PIB de la 1,4%.
“Rămâne de văzut dacă noile obiectivele de deficit bugetar vor fi în concordanța cu obicetivul pe termen mediu (OTM) de 1% din PIB. Pentru moment, Comisia Europeană estimează un deficit structural de 2,5% din PIB pentru 2015 “, se mai menționează în raport..
Guvernul așteaptă pentru anul acesta venituri de 226,4 mld. lei, însă Consiliul Fiscal consideră că acestea sunt supraevaluate. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 239,4 mld. lei.
În acest an va fi menținută reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale și scutirea de impozit a profitului reinvestit, măsuri care vor avea un impact negativ cumulat asupra veniturilor bugetare de peste 7 mld. lei. Reducerea cotei impozitului pe construcții speciale de la 1,5% la 1% ar urma să lase și ea bugetul fără aproape 550 mil. de lei. Măsurile de politică fiscală care afectează veniturile în 2015 vor avea în total un impact bugetar negativ de circa 4,2 mld. lei.
Pe partea de cheltuieli, măsurile de politică fiscală pentru acest an, cum sunt majorarea salariilor din învățământ și sănătate sau creșterea salariului de bază minim, au un impact cumulat de aproape 5 mld. lei.
Ministerul Finanțelor are în plan pentru anul acesta investiții de 44,7 mld. lei, mai mari cu aproape 24% față de sumele programate în 2014, însă așteptările se fundamentează pe o creștere semnificativă a sumelor aferente proiectelor cu fonduri europene, în timp ce sumele cheltuite pentru investiții finanțate integral de la buget vor înregistra o creștere modestă.
Un alt punct slab al României identificat de specialiștii BCR este lipsa unui consens politic în ceea ce privește principalele reforme și proiectele pe termen lung, care sunt esențiale pentru o creștere durabilă: “Aceasta lipsă este adesea însoțită de lipsa de predictabilitate a cadrului legislativ, care este esențial în construirea planurilor de afaceri și adoptarea deciziilor de către investitori. România a amânat reformele în educație, sănătate etc, dar și în proiecte de infrastructură și rezultatele vorbesc de la sine”.
Economia ar urma să crească cu 2,2% anul acesta
Estimările BCR pentru principalii indicatori macro
2015
2016
creștere economică
2,2
2,7
ISD
1,9
1,9
inflație
1,5
2,3
deficit bugetar*
2,5
2,2
*ESA Sursă: BCR
0 comments :
Trimiteți un comentariu