Economia va crește cu peste 2%, cu o inflație prea mică și un curs prea stabil, iar BNR va continua să relaxeze politica monetară

Motoarele economiei vor continua să tureze în acest an, ritmul de creștere fiind estimat la 2-2,6%. Exporturile vor continua să crească, urmând să rămână unul dintre principalele motoare de creștere a PIB, însă ritmul anual de creștere va încetini probabil sub 10%. Inflația se va plasa în primele luni ale anului sub pragul de 1,5%, iar până la sfârșitul anului poate crește spre 2%.

Nivelul scăzut al inflației, redresarea economică lentă și dobânzile foarte scăzute la nivel european ar putea încuraja BNR să con­tinue ciclul de relaxare a politicii mo­netare prin reducerea dobânzii-cheie și diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obli­gatorii. Banca centrală analizează și evoluția cursului atunci când calibrează politica monetară. Cursul ar putea să aibă o evoluție relativ stabilă, cu o posibilă revenire sub pragul de 4,4 lei/euro. Iar deficitul bugetar va fi mai mic de 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue.

* Creșterea economică va depăși 2%.

Economia ar putea să crească în acest an cu peste 2%, majoritatea prognozelor analiștilor privind avansul PIB fiind incluse în intervalul 2%-2,6%. Creșterea economiei va fi susținută de cererea externă, probabil într-o mai mică măsură decât în ultimii ani, precum și de ascensiunea cererii interne, în timp ce contribuția agriculturii rămâne incertă.

Evoluția economiei este influențată atât de situația din zona euro, a cărei redresare economică este anemică, cât și de politicile și reformele aplicate pe plan intern.

România ar trebui să se concentreze pe accelerarea creșterii economice în condiții de stabilitate financiară, deoarece un avans mediu de 2-3% pe an este prea mic pentru reducerea decalajelor care despart România de zona euro, după cum au tot repetat analiștii în ultimii ani. România are nevoie de ritmuri de creștere economică susținută, de 4-5% anual, iar acest lucru nu poate fi realizat fără o contribuție importantă a resurselor financiare externe. În aceste con­diții, este foarte importantă creșterea atractivității României ca destinație pentru investițiile străine directe și îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, având în vedere dependența economiei de capitalul extern. Creșterea fiscalității ar trebui evitată deoarece va avea un „efect de bumerang“ asupra economiei, fiind necesară încurajarea investițiilor și a consumului.

* Exporturile vor continua să crească, urmând să rămână unul dintre principalele motoare de creștere a PIB.

Însă, ritmul anual de creștere va încetini probabil sub 10%. România rămâne depen­dentă de zona euro, iar economia acestei regiuni se confruntă cu redresare anemică și cu probabilitatea de a se contracta.

Exporturile au susținut economia în ultimii ani de criză, existând o corelație pozitivă între trendul acestora și evoluția PIB. Însă, cu toate că au fost un motor important pentru PIB, exporturile nu au avut suficientă forță să tracteze economia, în special în perioadele în care s-a afundat în recesiune.

Potențialul exporturilor este limitat având în vedere dependența de evoluția economiilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României, precum și din cauza ponderii reduse a exporturilor în PIB, comparativ cu aportul consumului intern. Totodată, impactul limitat asupra eco­nomiei este legat de faptul că nu con­tează doar exporturile în valoare absolută, ci exporturile nete, fiind impor­tantă și dinamica importurilor.

* Inflația se va plasa în primele luni ale anului sub pragul de 1,5%, iar până la sfârșitul anului poate crește spre 2%.

Anul 2015 va începe fără presiuni infla­ționiste. Rata anuală a inflației va coborî sub 1,5% în primul trimestru din 2015, limita inferioară a intervalului din jurul țintei de 2,5%, pentru ca ulterior să revină la acest nivel în trimestrul al doilea și să urce până la sfârșitul anului la 2,2%, potrivit esti­mărilor BNR. Banca centrală a redus prog­noza privind inflația de la 3% la 2,2% în 2015.

Nivelul scăzut al inflației din prima parte a anului, redresarea economică lentă și dobânzile foarte scăzute la nivel european ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie și diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, mă­suri care vor putea antrena continuarea trendului de scădere a dobânzilor la creditele în lei și revigorarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Analiștii anticipează o ajustare a dobânzii-cheie, în primul trimestru din 2015, până la 2,5%, și continuarea procesului de diminuare a rezervelor minime obligatorii la lei și valută.

România are în continuare o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferența dintre dobânda-cheie și rata inflației), după ce banca centrală a diminuat rata-cheie de cinci ori în 2013, până la un minim istoric de 2,75%.

Spațiul rămas pentru reducerea în continuare a dobânzii-cheie este însă limitat în condițiile în care BNR intenționează să mențină rata reală a dobânzii în teritoriul pozitiv.

* Cursul ar putea să aibă o evoluție relativ stabilă, cu o posibilă revenire sub pragul de 4,4 lei/euro.

Analiștii anticipează pentru 2015 un curs de schimb mediu de circa 4,4 lei/ euro, în jurul acestui nivel plasându-se și majoritatea estimărilor pentru cursul de la sfârșitul anului. Iar evoluția cursului pe parcursul anului va fi relativ stabilă, după cum indică estimările. Intrările de fonduri structurale ar putea accelera având în vedere că 2015 este ultimul an pentru absorbția fondurilor alocate în perioada 2007-2013, iar dezintermedierea din sistemul financiar poate încetini. Volatilitatea fluxurilor de capital, situația geopolitică din regiune, evoluția pe plan politic, precum și deciziile principalelor bănci centrale vor influența evoluția monedei locale. Până acum volatilitatea fluxurilor de capital nu a fost accentuată în pofida episoadelor de aversiune la risc de pe piețele internaționale generate de conflictul dintre Ucraina și Rusia. Cursul de schimb rămâne un subiect delicat pentru români având în vedere că aproximativ 60% din împrumuturile contractate de populație și companii sunt în euro.

* Deficitul bugetar va fi mai mic de 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue.

Ajustarea fiscală va continua în acest an, deficitul bugetar urmând să fie redus sub nivelul agreat cu partenerii externi pentru 2014, de 2,2% din PIB. Proiectul de buget include o țintă de deficit cash de 1,83% din PIB și un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA, în concordanță cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care anul viitor se situează la 1% din PIB în termeni structurali. În acest an rămân în vigoare reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale și scutirea de impozit a profitului reinvestit, măsuri care vor avea un impact negativ cumulat asupra veniturilor bugetare de peste 7 mld. lei. Reducerea cotei impozitului pe construcții speciale de la 1,5% la 1% ar urma să creeze un gol de venituri de aproape 550 mil. lei. Toate măsurile de politică fiscală care afectează veniturile anului 2015 vor avea un impact bugetar negativ de circa minus 4,2 mld. lei cumulat. Pe partea de cheltuieli, măsurile de politică fiscală pregătite pentru 2015, precum majorarea salariilor din învățământ și sănătate sau creșterea salariului de bază minim, au un impact cumulat de aproape 5 mld. lei. Ministerul Finanțelor promite că va face investiții de 44,7 mld. lei, mai mari cu aproape 24% față de sumele programate în 2013, însă optimismul se fundamentează pe o creștere semnificativă a sumelor aferente proiectelor cu fonduri europene, în timp ce sumele cheltuite pentru investiții finanțate integral de la buget vor înregistra o creștere modestă. Rămâne de văzut dacă anul viitor se va concretiza optimismul Finanțelor având în vedere că Ñistoriculì nu este foarte încurajator la capitolul investiții.

Ce am previzionat în 2014 și ce s-a întâmplat

Creșterea economică va încetini spre 2% după avansul de circa 3% din 2013.

Economia va fi susținută în continuare de cererea externă, fiind posibilă și o revenire treptată a cererii interne, în timp ce contribuția agriculturii va fi modestă.

DA

Creșterea economică a încetinit anul trecut față saltul de 3,4% înregistrat în 2013, însă cel mai probabil va depăși pragul de 2%, după cum indică majoritatea estimărilor. Ascensiunea economiei a fost susținută atât de cererea externă, cât și de revenirea cererii interne, iar contribuția agriculturii a fost modestă.

Inflația va continua să oscileze în primele luni ale anului în jurul pragului minim de 1,5%, iar ulterior va crește spre 3-4%.

NU

Inflația anuală a oscilat pe parcursul anului 2014 în intervalul 0,66% -1,5%, minimul istoric de 0,66% fiind atins în iunie. Evoluția inflației a luat prin surprindere chiar și banca centrală, care a operat trei ajustări ale prognozei (inițial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% și, ulterior, de la 2,2% la 1,5%).

Cursul ar putea oscila între 4,35 și 4,65 lei/euro.

Riscurile de depreciere sunt asociate cu modificările de politică monetară în S.UA. și cu revenirea turbulențelor politice având în vedere presiunile electorale interne.

DA/NU

Cursul a oscilat între un minim de 4,38 lei/euro și un maxim de 4,54 lei/euro, însă cotația de referință nu s-a apropiat de 4,6 lei/euro.

Modificările de politică monetară în SUA și-au pus amprenta asupra evoluției cursului, ca și măsurile adoptate de BCE, volatilitatea fluxurilor de capital și situația geopolitică din regiune, însă cursul a ignorat agitația politică legată de alegerile prezidențiale. În prima parte a anului leul a avut o tendință de apreciere, care a încetat în iulie. De la începutul lunii iulie până la sfârșitul lunii decembrie leul s-a depreciat cu peste 2%. Numai pe parcursul lunii decembrie deprecierea leului a fost de circa 1,3%. Față de 2013 leul s-a apropiat în 2014 cu doar 0,06%, resepctiv 0,26 bani, cursul ajungând la sfârșitul anului la 4,4821 lei/euro.

Deficitul bugetar se va situa la aproximativ 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue.

DA/NU

Ajustarea fiscală a continuat anul trecut. Însă, execuția bugetară după 11 luni indica un deficit bugetar de doar 0,04% din PIB.

Rămâne de văzut dacă guvernul a dat drumul la cheltuieli în luna decembrie la presiunea autorităților publice locale și dacă s-a repetat în 2014 istoria creșterii spectaculoase a deficitului în ultima lună a fiecărui an. Cel mai probabil deficitul bugetar va fi sub ținta agreată cu FMI și Comisia Europeană, de 2,2% din PIB.

Exporturile vor continua să crească cu 10%, la fel ca în 2013, urmând să rămână unul dintre principalele motoare de creștere a PIB.

DA

Exporturile au continuat ascensiunea, rămânând unul dintre principalele motoare de creștere a PIB.

În 2014 exporturile ar putea să depășească maximul din 2013, de aproape 50 mld. euro, în condițiile în care după primele zece luni nivelul a ajuns la 44 mld. euro, iar volumul lunar al exporturilor a oscilat între 4 și 5 mld. euro. În octombrie, exporturile au ajuns la un nou maxim istoric, de peste 4,9 mld. euro, ascensiunea fiind influențată în principal de creșterea vânzărilor în Uniunea Europeană.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega