Orientarea Ungariei către țările estice a adus deocamdată doar neîncrederea partenerilor vestici și promisiuni obscure

Ca răspuns la presiunile și criticile Comisiei Europene privind politicile economice și sociale, premierul ungar Viktor Orban a promovat ceea ce el numește „deschiderea către Est“, eforturi pentru construirea unor legături mai strânse cu Rusia, China și alte economii în dezvoltare sau bogate în resurse energetice din Asia.

În ultimii ani, aplicarea strategiei „des­chidere către Est“ s-a lovit de câteva stângăcii, dar în 2014, când Rusia a renunțat să mai con­stru­iască gazoductul South Stream, iar opacitatea care înconjoară pla­nurile Budapestei de a-și extinde sec­torul nuclear cu bani și tehnică ru­seas­că a provocat critici și proteste, a de­ve­nit clar că planul deocamdată nu funcționează.

Schimbarea de politică externă (în pri­mii săi ani ca premier Orban a culti­vat cu hotărâre deschiderea către Occi­dent) nu a adus beneficii vizibile pentru Un­garia, iar rezultatele exporturilor către Est sunt în cel mai bun caz îndoielnice, scrie Portfolio.hu. Agenția de știri economice notează că un efect vizibil al „deschiderii către Est“ este că Ungaria este privită acum cu suspiciune de partenerii europeni, ceea ce va produce, probabil, pagube economiei.

„Ofensiva“ estică a exporturilor s-a împotmolit

În pofida politicii de „deschidere că­tre Est“, promovată intens mai ales la ni­vel de imagine, ponderea în total a ex­por­turilor către economiile asiatice nu a crescut de loc în perioada 2010-2013. Ministrul de externe Péter Szijjártó pare să fi găsit explicația eșe­cu­lui în toam­na tre­cută. „Exporturile noastre că­tre lu­mea arabă vor scădea anul acesta (2014 – n. red.) din cauza deci­ziilor a două companii multi­naționale, care vor fi descrise ca eșe­cul politicii de deschi­de­re către Est, dar în realitate nu este un eșec“, a explicat el.

În realitate, exporturile către est cresc din 2010 în același ritm cu expor­turile totale, ceea ce reprezintă un rezul­tat slab având în vedere baza redusă de ex­port, piețele imense către care se în­dreap­tă produsele și eforturile di­plo­ma­tice. Anul 2014 este unul mai slab. Expor­tu­rile totale eva­luate în forinți au crescut cu 7,8%, pe când cele către eco­nomiile asia­tice s-au contractat cu 9%.

Puterea eco­no­mică a Asiei crește, iar piețele de acolo sunt apetisante pen­tru întreaga lume ves­tică, dar în timp ce experiența în eco­nomie și politică ex­ter­nă ajută alte țări să-și mărească expor­turile acolo, ideile Ungariei sunt cel puțin ciudate: vân­zarea de obliga­țiuni suverane unor state cu care nu are nicio relație econo­mică notabilă sau ex­pu­nerea rezervelor valutare la rublă (mo­neda rusească s-a depreciat cu aproa­pe 50% în 2014).

Orban a decis chiar să repatrieze în Azerbaidjan un cri­mi­nal condamnat. Aces­ta a fost întâm­pi­nat acasă ca un erou pen­tru ciopârțirea cu un topor a unui ofițer ar­mean în timp ce mi­li­tarul dor­mea, scrie Portfolio.hu.

În timp ce pen­tru ma­joritatea ță­ri­lor des­­chiderea că­tre Est în­seamnă mai ales piețe de ex­port și opor­tu­nități de inves­tiții, Orban duce Unga­ria peste aceste noțiuni. Spre exemplu, premierul ma­ghiar privește Azerbaidjanul, China și Rusia, cu modele de guvernare tota­lita­re, ca exemple de dezvoltare și de urmat.

South Stream

Gazoductul South Stream a repre­zen­tat până nu demult un proiect prio­ritar pentru Rusia. Conductele ar fi trebuit să aducă gaze rusești în Europa Centrală pe sub Marea Neagră, prin Bulgaria, Serbia și Ungaria pe o rută care ocolește Ucraina. Guvernul ungar a făcut la Bruxelles lobby puternic pen­tru acest proiect, în condi­ți­ile în care partea ru­seas­că pro­mi­tea în schim­­bul cola­borării ga­ze mai ief­ti­ne, un ele­ment esențial al politi­ci­lor populiste ale lui Orban. Jucătorii euro­peni și mulți obser­va­tori suspec­tea­ză că sfo­rile erau trase de la Mos­co­va. În po­veste au apă­rut vești că expor­ta­to­rul rus de ga­ze na­turale Gaz­prom a ce­rut să depo­zi­teze 700 de milioane de metri cubi de gaze în depozitele ungurești.

Regulile UE prevăd că la gazoduct trebuie să aibă acces părți terțe, dar Mos­cova nu a acceptat aceasta. În urma ac­țiunilor Rusiei din Ucraina, Comisia Eu­ropeană și-a înăsprit poziția privind South Stream, un proiect căruia i s-a opus și SUA încă de la început pe motiv că este prea scump și că nu aduce re­giu­nii o sursă alternativă reală de gaze.

Pe 1 decembrie 2014, aflat în vizită în Turcia, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia se retrage din proiectul South Stream. Aceasta a eliminat un factor care tensiona relațiile dintre Vest și Ungaria.

Paks 2

La începutul anului, spre surprinde­rea întregii lumi, liderii Ungariei și Rusiei au semnat la Moscova un acord care permite Rusiei să construiască două noi reactoare la singura centrală nucleară a Ungariei, cea la Paks. În loc să lanseze o ofertă internațională, așa cum a promis, guvernul a ales, într-un mod cât se poate de opac, ca partener în această investiție Rusia. Toate informațiile pri­vind alege­rea au fost făcute secrete. Treptat, la pre­siunea presei și a publi­cu­lui, s-au aflat detalii despre, spre exem­plu, con­tribuția financiară a Rusiei: zece mi­liar­de de euro. Proiectul va fi unul de du­ra­tă, iar evenimentele recente au adus un nou risc, care izvorăște din starea eco­no­miei rusești. În ultimele săptămâni, fi­nan­țarea externă pentru Rusia a de­venit mai scumpă decât era atunci când Moscova s-a angajat să finanțete pro­iectul Paks 2.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru