România va împrumuta circa 50 mld. lei în 2015 ca să finanțeze deficitul bugetar de 13 mld. lei și rostogolirea unei părți din datoria de 280 mld. lei

Necesarul de finanțare este de aproximativ 50 mld. lei în acest an, iar  Ministerul Finanțelor nu are o misiune ușoară în condițiile în care în lunile aprilie și octombrie sunt vârfuri de plată a da­to­riei, ajungând la scadență titluri de stat de peste 7 mld. de lei, iar în martie este scadentă o emisiune de eurobonduri de 1 mld. de euro și în iulie ajung la maturitate obligațiuni în euro emise pe piața locală de aproape 900 mil. euro.

Ministerul Finanțelor trebuie să împrumute în acest an peste 40 mld. lei pentru a finanța deficitul bugetar și a refinanța titlurile de stat scadente în acest an. Iar de pe piețele internaționale Trezoreria intenționează să atragă împru­muturile externe prin programul MTN de 2,5-3 mld. de euro.

Pe de altă parte, începând din acest an Ministerul Finanțelor începe să ramburseze și împru­mutul de 5 mld. de euro contrac­tat la începutul crizei de la Comisia Europeană, prima tran­șă fiind de 1,5 mld. euro.

„Situația de pe piețele fi­nanciare internaționale rămâne volatilă nu doar din cauza crizei ucrainene, dar, mai recent, și din cauza creșterii șanselor ca un partid eurosceptic să ajungă la putere în Grecia. În aceste condiții, menținerea unei rezerve (buffer) de lichiditate pentru fi­nanțarea bugetului rămâne un important instrument de traver­sare a perioadelor dificile și ale­gere a momentului celui mai bun de refinanțare a acestor emi­siuni“, a declarat Radu Crăciun, economistul-șef al BCR. În acest context, merită subliniată impor­tanța ținerii deficitului bugetar sub control și a utilizării cu randament investi­țional maxim a sumelor atrase prin îm­prumuturi. Altiminteri, povara împrumuturilor pentru buget va fi în creștere, justificarea împrumu­turilor fiind discutabilă, potrivit lui Crăciun.

Nivelul refinanțărilor de titluri de stat scadente în 2015 denominate în lei și în euro este în sumă de 28,1 mld. lei, din care cea mai mare parte, respectiv 24,2 mld. de lei, este aferentă emisiunilor în lei, potrivit informațiilor anunțate de Ministerul Finanțelor. Totodată, pentru finanțarea deficitului (prognozat la 1,83% din PIB) este necesară suma de 13 mld. de lei. Deficitul urmează să fie finanțat în proporție de 60% de pe piața internă și 40% de pe piața externă.

România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât și pentru finanțarea deficitului bugetar.

Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare.

Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008. La sfârșitul lui 2008, când a început să se simtă criza în România, datoria externă publică repre­zenta mai puțin de 15% din datoria totală, iar acum ponderea este mai mult decât dublă.

Pentru primul trimestru nive­lul împrumuturilor de pe piața internă este estimat de Finanțe la 12-14 miliarde de lei. Trezoreria vrea să împrumute în ianuarie prin certificate de trezorerie și obliga-țiuni aproape 3,5 miliarde de lei.

Participanții la piața mone-tară ar aprecia ca atenția să cadă nu asupra unui program uniform de emisiuni (ce nu ia în calcul distribuția titlurilor ce ajung la scadență), ci asupra unui program ce tinde să echilibreze perioadele în care numeroase titluri ajung la scadență cu perioadele în care se emit titluri într-un volum semnifi-cativ, susține Vlad Muscalu, eco­nomistul-șef al ING Bank.

„O ase­menea corelare ar duce la com­pensarea intrărilor și ieșirilor de lichiditate din piața in­ter-bancară, netezind dinamica bazei monetare și implicit vo-latilitatea ratelor de dobândă pe termen scurt. O asemenea netezire poate duce la scăderea costurilor de finanțare deoarece ratele de dobândă pe termen lung includ o prima indusă de incertitudinea legată de dinamica ratelor de dobândă pe termen scurt“, afirmă Muscalu.

Ministerul Finanțelor vrea să redeschidă emisiuni de obligațiuni existente, dar și să lanseze noi emisiuni de obligațiuni cu scadențe de până la 15 ani, în funcție de apetitul din piață.

Ministerul are în vedere o structură de 30% la 70% a maturităților pe termen scurt versus termen mediu și lung, prin emiterea de certificate de trezorerie cu un volum de circa 10-12 mld.lei și de obligațiuni de tip benchmark de circa 25-28 mld. lei.

În ceea ce privește frecvența emisiunilor, statul se va împrumuta în fiecare lună prin certificate de trezorerie și redeschiderea emisiunilor de tip benchmark cu scadențe de 3 și 5 ani lansate în 2014. Emisiunile cu maturități reziduale de 7 și 10 ani vor fi redeschise lunar sau cel puțin la 2 luni, iar cele cu maturități de 12 ani, cel puțin trimestrial, în funcție de condițiile de piață și cererea investitorilor pentru aceste instrumente.

2014 a fost anul premierelor la categoria bonduri externe. Ministerul Finanțelor a lansat în premieră titluri în dolari pe 30 de ani și s-a împrumutat în euro la un cost mai mic de 3%. Anul trecut Trezoreria a împrumutat 2 mld. dolari și 2,75 mld. euro, prin patru emisiuni de obligațiuni cu scadența peste 10 și 30 de ani. Pe piața internă, Trezoreria a vândut obligațiuni denominate în euro în valoare de aproape 929 mil. euro, iar împrumuturile în lei au depășit 40 mld. lei.

Trezoreria va extinde portofoliul de instrumente incluzând operațiuni moderne de tip buy back (răscumpărări în avans), bond exchange (preschimbare de titluri), reverse repo (răscumpărări reversibile) și derivate pentru hedging și a intrat în linie dreaptă pentru lansarea platformei electronice de tranzacționare a titlurilor pe piața secundară și a titlurilor de stat pentru populație după mai mulți ani de tergiversări. Obiectivele urmărite sunt îmbunătățirea lichidității, creșterea transparenței și diversificarea și extinderea bazei de investitori. Cu ajutorul Băncii Mondiale, Trezoreria intenționează să creeze procedurile pentru folosirea produselor financiare derivate în scopuri de hedging, împotriva riscurilor valutare și a celor legate de rata dobânzii și vrea să diminueze emisiunile de titluri denominate în euro pe piața internă având în vedere că acesta este un instrument atipic, care fragmentează piața titlurilor de stat.

Cât a mai rămas de rambursat din împrumutul record de la finanțatorii internaționali

BNR termină de rambursat în acest an sumele împrumutate, iar în 2015 vine rândul Finanțelor.

Prin parafarea acordului cu finanțatorii externi la începutul crizei, Finanțele și-au asumat o factură de aproximativ 10 mld. euro pe perioada 2009 - 2023, cea mai mare parte din sumă, respectiv 7 mld. euro, venind la plată în următorii ani.

Până în 2012 autoritățile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului record semnat cu FMI, CE și Banca Mondială, de aproape 20 mld. euro - cel mai mare împrumut din istoria României și cât jumătate din bugetul țării. Iar, ulterior, au fost restituite și rate de capital.

Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns circa 2 mld. euro, diferența intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. euro, au fost direcționate doar către Finanțe, la fel ca și împrumutul de la Banca Mondială.

La sfârșitul anului 2014 datoria rămasă la FMI a scădzut la aproximativ 1,5 mld. euro.

Planurile Trezoreriei pentru 2015 în scopul îmbunătățirii managementului datoriei

- Utilizarea unor operațiuni specifice de piață secundară, de tipul buy back (răscumpărări în avans) și bond exchange (preschimbare de titluri), în scopul accelerării creării de titluri de stat de tip benchmark lichide și facilitării refinanțării seriilor cu volume mari care devin scadente;

- Începerea utilizării operațiunilor de tip reverse repo (răscumpărări reversibile) pentru un management eficient al lichidităților, în baza unei consultări în prealabil cu BNR, în vederea coordonării politicilor de finanțare și de management al lichidităților cu cele monetare;

- Obligații de cotare a titlurilor de stat pentru dealerii primari pe o platformă electronică furnizată de Bloomberg, care va contribui la reducerea costurilor de tranzacționare pentru participanții din piața secundară;

- Programul pilot de emisiuni de titluri de stat pentru populație;

- Crearea cadrului procedural necesar pentru folosirea produselor financiare derivate în scopuri de hedging, împotriva riscurilor valutare și a celor legate de rata dobânzii;

- Diminuarea emisiunilor de titluri denominate în euro pe piața internă, ținând cont că acesta este un instrument atipic, care fragmentează piața titlurilor de stat.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega