Speculatorii de pe burse „măcelăresc“ băncile grecești în timp ce noul guvern al Greciei încearcă să-i șantajeze pe creditori flirtând cu Rusia

În doar o zi de la punerea în funcțiune, guvernul socialist radical al Greciei, care până la vară are de rambursat 12 miliarde de euro către BCE și FMI, a stopat privatizările cerute de creditorii internaționali și dă semnale că va aduce în lupta promisă cu aceștia pentru ștergerea datoriilor un spectru care dă fiori liderilor europeni, Rusia, așa cum a făcut și Cipru pentru a evita, fără succes, o dureroasă salvare financiară europeană.

Investitorii reacționează la aceste turbulențe politice măcelărind pe burse acțiunile băncilor grecești, care ieri au înregistrat scăderi și de peste 26% și în trei zile și-au pierdut o treime din valoare.

Chiar înainte de venirea la putere a noului guvern, în care membri de marcă au un trecut de comuniști convinși, Rusia a arătat că ar fi deschisă să ofere concesii Greciei în schimbul sprijinului său. La începutul lunii, ministrul rus al agriculturii a sugerat că dacă Grecia iese din zona euro, Rusia ar putea s-o ajute exceptând-o de la embargoul impus importurilor agroalimentare din UE, scrie CNBC.

Grecia a pus în fața creditorilor spectrul Rusiei distanțându-se de apelul liderilor politici din UE de a înăspri sancțiunile contra Rusiei din cauza agravării conflictului militar din Ucraina. Apelul s-a concretizat într-o declarație comună pe care premierul grec Alexis Tsipras a criticat-o ca fiind făcută fără acordul noului său guvern. Liderii se vor întâlni astăzi pentru a discuta nevoia unor noi sancțiuni.

Michael Hewson, analist la CMC Markets, a explicat că Tsipras face un joc îndrăz­neț încercând să dea UE „impresia că are și alte opțiuni“. Tsipras a promis în campania electorală că va renegocia cu creditorii termenii datoriilor elene și va elimina austeritatea care a distrus 25% din economie.

În ceea ce privește Rusia, Hewson a explicat că este probabil ca Moscova să profite de oportunitatea de a destabiliza UE.

„Deși președintele rus Vladimir Putin are propriile probleme și nu va putea ajuta Grecia, nu s-ar împotrivi șansei de a învrăjbi Grecia și Europa“, a spus analistul.

O privire asupra voturilor date de europarlamentarii Syriza, noul partid de guvernământ din Grecia, în privința unor probleme de politică externă legate de Rusia și de țările din Parteneriatul Estic ar putea indica direcția în care se va duce Atena, scrie Radio Europa Liberă. Membrii Syriza au votat contra Acordului de Asociere al UE cu Ucraina și s-au abținut în votul privind Acordurile de Asociere cu Georgia și Moldova.

De asemenea, europarlamentarii formațiunii radicale de stânga s-au opus câtorva rezoluții ale PE care cereau sancțiuni mai dure contra Rusiei din cauza anexării Crimeei și chiar unei legi privind reînnoirea cooperării dintre UE și Ucraina în domeniul științei și tehnologiei.

Companii rusești au flirtat în ultimii ani cu posibilitatea de a cumpăra jucători strategici pentru economia elenă precum transportatorul feroviar de pasageri și marfă TRAINOSE și compania națională de gaze DEPA. Încercările lor s-au lovit de împotrivirea UE. În schimb, rușii au avut mai mult succes pe piața imobiliară grecească, unde prețurile s-au prăbușit din cauza crizei.

Acum, noul guvern grec a anunțat înghețarea  vânzării unei participații de 30% din PPC, cel mai mare furnizor de utilități al țării, și vânzarea a 61% din Autoritatea Portuară Pireu.

PPC este deținută în proporție de 51% de stat și controlează aproape toată piața de retail de electricitate din Grecia. „Va fi un nou PPC care va ajuta considerabil la refacerea activităților productive ale țării“, a spus noul ministru al energiei Panagiotis Lafazanis, citat de Reuters.

Carnagiu bancar pe bursa grecească

Valoarea acțiunilor băncilor grecești s-a redus cu mai mult de o treime de când Syriza a câștigat duminică alegerile parlamentare din Grecia, semn că investitorii nu digeră bine schimbarea politică.

Titlurile băncilor National Bank Of Greece, Eurobank, Piraeus Bank și Alpha Bank au înregistrat ieri scăderi și de peste 26% după picaje abrupte și în cele două zile anterioare. Aceste bănci dețin 12% din piața românescă de profil.

De asemenea, investitorii par să ia în calcul accentuarea pericolului de default al Greciei. Obligațiunile cu scadența la cinci ani pe care Atena le-a vândut pe piețe în aprilie, într-o revenire triumfătoare pe piețe, au marcat un nivel redus record. Yieldul acestui gen de datoria a urcat la maximul istoric de 13,5% ieri dimineață, scrie The Guardian.

Premierul Alexis Tsipras a insistat că va face persiuni pentru renegocierea termenilor datoriei grecești. „Suntem un guvern de salvare națională. Obiectivul nostru este negocierea reducerii datoriei“, a spus el. Premierul a promis, de asemenea, că nu se va angaja în încleștări distructive cu creditorii.

În ceea ce privește băncile, acestea nu au, probabil, altă alternativă decât să acceseze finanțarea de urgență oferită de banca centrală pentru a amortiza lovitura dată de retragerile din depozite. Agenția de rating Moody’s estimează că de la sfârșitul lunii noiembrie din depozitele grecești au fost retrase până la 8 miliarde de euro dintr-un total de 164 de miliarde de euro. Suma nu pare mare, dar indică probleme de finanțare și acutizează temerile privind sistemul bancar elen.

„Ceea ce vedem este un masacru. Piețele se panichează. Știu că o criză va avea în centru băncile“, a afirmat pentru Financial Times un bancher atenian.

Investitorii iau, de asemenea, în calcul posibilitatea ca BCE să taie lichiditatea pentru băncile elene în condițiile în care actualul acord de bailout al Greciei expiră în februarie. Dacă nu este convenită o extindere a acordului sau nu se stabilește un nou bail­out, bondurile grecești nu vor mai fi eligibile ca garanții pentru împrumuturile efectuate de băncile grecești, explică Forbes.

Investitorii se tem și de o eventuală re­structurare a datoriilor Greciei. Băncile elene dețin obligațiuni guvernamentale de 11 miliarde de euro și sunt o sursă de finanțare pentru guvern.

Socialismul radical dă de lucru femeilor de serviciu

Yanis Varoufakis, noul ministru de finanțe al Greciei, a anunțat că intenționează să micșoreze costurile ministerului său reducând numărul consilierilor. El intenționează, de asemenea, să le reangajeze pe femeile de serviciu concediate de ministrul anterior. De când au rămas fără locuri de muncă, acestea se luptă în instanțele de judecată cu autoritățile și au devenit simbolul luptei Greciei cu creditorii internaționali. Ele protestează de câteva luni în fața clădirilor guvernamentale.

De asemenea, Giorgos Katrougalos, ministrul reformei administrative, a anunțat că va fi stopat un program de restructurare a personalului din sectorul public. Vor fi anulate concedierile care sunt neconstituționale și cele care nu au trecut printr-un proces de evaluare.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru