Termenul privind luarea unei decizii în cazul autostrăzii Comarnic - Brașov (53 kilometri), pe care statul încearcă pentru a treia oară în ultimul deceniu să o construiască în concesiune, a fost prelungit până în aprilie, deși premierul Victor Ponta și ministrul transporturilor Ioan Rus au anunțat în urmă cu o lună că decizia finală privind soarta acestei șosele va fi comunicată pe 15 februarie (adică ieri). Rus susține că vrea să mai poarte discuții cu consorțiul de investitori privați care ar urma să construiască autostrada – francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag și grecii de la Aktor –, în contextul în care modelul financiar propus pentru realizarea acestei autostrăzi ar scoate din buzunarul statului român 8,5 miliarde de euro într-o perioadă de 30 de ani.„Am discutat cu consorțiul și, în varianta în care vom reuși să restructurăm proiectul și să găsim un model financiar mai eficient în raport cu bugetul țării, pe care să-l aducem într-o zonă în care pot participa și alte instituții financiare internaționale (BEI, BERD, IFC – cu care Ministerul Transporturilor are programate discuții pe această temă) și dacă vom avea și o poziție favorabilă și din partea Eurostat, deci dacă găsim o astfel de variantă, care să fie acceptată de toată lumea, mergem mai departe. Dacă nu, și se mențin datele actuale, va trebui să găsim o altă construcție a acestui proiect. Pe aceste coordonate ale restructurării proiectului continuăm până în luna aprilie discuțiile cu partenerii din consorțiul Vinci-Strabag-Aktor“, a declarat ministrul transporturilor Ioan Rus, într-un comunicat de presă.
Termenul asumat de guvern pentru anunțarea deciziei finale pentru această autostradă a fost prelungit cu încă două luni, după ce timp de mai bine de un an a fost tărăgănată luarea unei hotărâri.
Autostrada Comarnic-Brașov se află la a treia încercare de a fi construită în concesiune sau parteneriat public-privat în ultimul deceniu, celelalte două încercări, din 2003-2004, respective 2010, soldându-se cu un eșec. În fiecare din cele trei încercări de a construi autostrada Comarnic-Brașov, statul român i-a avut ca parteneri privați pe francezii de la Vinci, una dintre cele mai mari firme de construcții din lume.
Indiferent dacă concesiunea va merge mai departe sau nu, problema acestei autostrăzi rămâne faptul că a fost întârziată cu mulți ani. Numai în ultima încercare a statului de a o construi în concesiune, întârzierea este de peste un an, adică exact perioada care se întinde de la momentul în care au fost anunțați investitorii privați până în prezent.
Ce se știe până acum este că, în actuala variantă de concesiune, statul român va plăti pe o perioadă de 30 de ani circa 8,5 miliarde de euro către concesionarii Vinci, Aktor și Strabag, suma incluzând construcția, precum și operarea și întreținerea șoselei pe o perioadă de 26 de ani. Anual, statul român ar urma să plătească firmelor concesionare 325,2 milioane de euro, așa-numita plată de disponibilitate.
Din suma de aproape 8,5 miliarde de euro, vor fi deduse încasările din tarifele de concesiune pe 26 de ani (practic, taxa de autostradă), 60% din valoarea încasărilor din utilizarea infrastructurii secundare (spații închiriate pentru benzinării, spre exemplu), precum și penalitățile către concesionari pentru nerespectarea standardelor de performanță sau pentru indisponibilitatea autostrăzii. Construcția, proiectarea, operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic-Brașov ar trebui să coste în mod normal 2,7 miliarde de euro pentru cei 30 de ani, dar acest lucru doar în situația în care întreaga sumă s-ar afla în ?buzunarul“ statului în acest moment. Calculele arată că statul român va plăti în perioada de 30 de ani circa 160 de milioane de euro pe kilometru pentru construcția, proiectarea, operarea și întreținere. Suma este cu mult mai mare decât cea din contractul de concesiune semnat în 2010 de statul român cu concesionarii Vinci și Aktor, care ulterior însă a fost reziliat. La acea vreme, valoarea totală a contractului era de 4,8 miliarde de euro, care includeau construcție, proiectare, operare, întreținere, precum și dobânzile aferente împrumuturilor pe care concesionarii urmau să le facă de pe piața bancară internațională.
Comarnic-Brașov apare în Master Planul General de Transport, documentul care stabilește obiectivele de infrastructură de transport ale României până în 2030, ca fiind un tronson al autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov (105 kilometri), al cărei cost este estimat la 1,3 miliarde de euro. Totodată, în cea mai recentă variantă a Master Planului, această autostradă apare ca urmând a fi construită în parteneriat public-privat.
Cum nu se construiește o autostradă, în trei pași
Prima încercare: 2003-2004
În 2003-2004 guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii de pe Valea Prahovei cu ajutorul investitorilor privați. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construirea celor 36 de kilometri dintre Comarnic și Predeal, potrivit Mediafax. Ulterior, nici Ministerul Finanțelor pe partea financiară și nici Ministerul Justiției pe partea procedurală de achiziție nu au avizat încheierea acestui contract.
A doua încercare: 2010
În 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Brașov cu francezii de la Vinci și grecii de la Aktor. Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunțat unilateral de consorțiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilierea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care l-au avut părțile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eșec, potrivit informațiilor ZF.
Statul mai încearcă și a treia oară: 2013-2015
În prezent, statul își încearcă norocul pentru construirea autostrăzii Comarnic - Brașov pentru a treia oară. Guvernul a anunțat de mai bine de un an cei trei investitori privați care ar trebui să construiască această șosea - francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag și grecii de la Aktor. În total, autostrada va scoate din buzunarul statului român circa 8,5 mld. euro în perioada de 30 de ani de concesiune, în varianta actuală a modelului financiar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu