Alunecarea ratelor de dobândă din Europa în teritoriu negativ, o evoluție fără precedent în istoria modernă prin ritm și amploare, ar putea afecta profund modul în care funcționează sistemul financiar și probabilitatea ca referințele costurilor creditului să înceapă să crească anul acesta este redusă, atenționează mai mulți analiști intervievați de publicația britanică Financial Times.Yieldurile mai multor tipuri de obligațiuni suverane europene și corporate au coborât anul acesta sub 0%, iar gama de titluri care se încadrează pe acest trend se mărește rapid. Yieldurile evoluează invers față de prețuri. Scăderile, determinate de programul de ajustare cantitativă (quantitative easing, adică emitere de monedă pentru achiziții de active) al Băncii Centrale Europene, se traduc prin costuri de împrumut aflate la minime istorice. Oricât de bine ar face aceste costuri reduse pentru bugetele statelor, experții financiari intervievați de FT avertizează asupra apariției unor efecte secundare îngrijorătoare.
„Am putea asista la unui mediu complet nou pentru piețele internaționale de obligațiuni“, a afirmat Andrew Milligan, analist la Standard Life Investments. „Dacă aceste schimbări devin permanente, ar putea să apară mișcări semnificative de capital“, a explicat el.
Dobânzile negative vor avea un impact uriaș asupra „multor lucruri simple precum fondurile de pensii și companiile de asigurări și asupra întregului model de funcționare. Toate sunt puse sub presiuni mari, iar când oamenii sunt presați, își asumă mai mult risc“, apreciază Henry Cooke, director executiv al Gryphon Capital Investments.
Dobânzile negative înseamnă că investitorii plătesc guvernele sau companiile pentru „privilegiul“ de a le da bani cu împrumut.
Jerome Booth, fost șef al departamentului de cercetare al Ashmore Group, consideră că „este perfect acceptabil pentru guverne să încerce să obțină yielduri negative – pentru ele pare o afacere bună. Problema este de ce ar face-o investitorii?“.
Acțiunile BCE au forțat contramăsuri din partea unor bănci centrale din afara zonei euro. Randamentele obligațiunilor daneze și suedeze cu scadența la cinci ani au încheiat săptămâna trecută la nivelurile de – 0,48%, respectiv – 0,04%.
Un război valutar
„Situația aduce cu primele semne ale ceea ce s-ar putea numi un război valutar. Nu toate băncile centrale își pot deprecia monedele suficient de mult pentru a impulsiona cererea. Nu sunt sigur că aceasta este soluția“, a spus Neil Williams, economist-șef la Hermes Investment Management. Potrivit băncii americane JPMorgan, obligațiuni suverane europene de 2.000 de miliarde de dolari cu scadențele mai mari de un an au yielduri negative.
Elveția, un stat ale cărui active financiare sunt luate cu asalt de investitori, și-a asigurat la începutul acestei luni cele mai mici costuri de finanțare din lume prin obligațiuni cu scadența la zece ani. Pe piețele secundare, o gamă largă de obligațiuni elvețiene se tranzacționează la randamente negative. Tot în februarie, yieldurile anumitor bonduri denominate în euro emise de producătorul de alimente elvețian Nestlé au devenit negative.
Banca centrală a Suediei a dezlănțuit un program de stimulare fără precedent în care se împletesc dobânzile negative cu achizițiile de obligațiuni într-un efort disperat de a lupta cu deflația. Riksbank a redus rata de dobândă repo la minus 0,10%, ceea ce în teorie înseamnă ca va plăti băncile comerciale care vin să-i ceară finanțare de urgență.
Experții financiari nu au mari așteptări în privința apusului timpuriu al erei dobânzilor ultrareduse din Europa continentală. Yieldurile obligațiunilor germane cu scadența la zece ani au finalizat săptămâna trecută la nivelul de 0,34% comparativ cu 0,54% la începutul anului.
„Un nivel apropiat de zero pentru bondurile pe zece anu ale germaniei nu este improbabil“, crede Pascal Duval, analist la Russell Investments.
Experții în investiții intervievați de FT și-au exprimat scepticismul în privința efectului de stimulare a economiei Europei pe care QE l-ar putea avea, dar au argumentat că este nevoie de un astfel de program pentru a lupta contra amenințării deflației.
„QE pune bazele celui mai bun deznodământ pentru Europa“, consideră Martin Reeves, analist la Legal & General Investments.
Totuși, costurile de împrumut de pe piețele din Marea Britanie și SUA ar putea crește anul acesta în condițiile în care situația economiilor celor două țări lasă loc băncilor centrale de acolo să majoreze dobânzile. Reeves atenționează că inflația salariilor din SUA și Marea Britanie ar putea „împinge în sus yieldurile obligațiunilor guvernamentale peste tot în lume - și probabil mai rapid decât cred oamenii deoarece până acum toți au fost prea pesimiști“.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu