Imaginea colosului bancar britanic HSBC și încrederea în sistemul bancar au primit săptămâna trecută o lovitură dură după publicarea unor documente care arată că între 2005 și 2007 divizia elvețiană a băncii i-a ajutat pe bogații din mai multe țări să evite plata taxelor la ei acasă.„Vinovat“ cu acest scandal, care a pus pe jar atât politicieni, cât și autorități, este Hervé Falciani, un specialist IT franco-italian care a lucrat la subsidiara elvețiană a HSBC timp de zece ani, scrie Financial Times.
Falciani a copiat 60.000 de documente cu informații despre peste 100.000 de clienți bogați care dețineau în total mai mult de 120 de miliarde de dolari în depozitele băncii. La începutul anului 2008, acesta s-a dus în Liban, unde, acuză procurorii elvețieni, a încercat să vândă datele băncilor.
La întoarcerea în Elveția, Falciani a trimis serviciilor de informații și instituțiilor fiscale europene un e-mail cu titlul „Evaziunea fiscală: lista clienților, valabilă“ prin care arăta că dorește să facă publice datele. În decembrie 2008 tehnicianul IT a fost reținut și interogat de poliția din Geneva. După ce a fost repus în libertate, Falciani a fugit în Franța, unde, susține el, a predat datele autorităților. Cu toate acestea, conducerea HSBC afirmă că datele au fost „confiscate“ de autorități din casa părinților lui din Nisa. Din 2010, oficialii parizieni au împărțit datele cu alte instituții fiscale din țări ca Marea Britanie, Belgia, Grecia, Italia și Spania. Spre sfârșitul anului trecut, Michael Lauber, procurorul general al Elveției, l-a acuzat pe Falciani de furt de date de la HSBC, afirmând că acesta ar fi avut o motivație financiară.
La începutul anului 2014, autoritățile din Franța au transmis datele publicației Le Monde, care le-a transmis mai departe Consorțiului Internațional pentru Jurnaliști de Investigație (ICIJ) și altor 60 de agenții de presă pentru a le cerceta în detaliu, rezultatul fiind dezvăluirile din presă de săptămâna trecută. HSBC a emis un comunicat imediat după apariția informațiilor în care admitea că „deși există numeroase motive legitime pentru a deține un cont în Elveția, există cazuri în care s-a abuzat de politica secretului bancar pentru a întemeia conturi nedeclarate“. Însă anumiți clienți ai diviziei elvețiene „nu și-au îndeplinit în totalitate obligațiile fiscale“. Astfel, HSBC „cooperează cu autoritățile abilitate pentru investigarea problemelor și este responsabilă pentru slaba calitate a controalelor interne din trecut“. Cu toate acestea, banca „a implementat numeroase inițiative concepute pentru a limita posibilitatea ca serviciile sale financiare să fie folosite pentru evaziune fiscală sau spălare de bani“.
Conducerea băncii a mai afirmat că preluarea în 1999 de către HSBC a Republic National Bank of New York și Safra Republic Holdings, care sunt responsabile pentru majoritatea operațiunilor bancare ale diviziei elvețiene, au adus „o bază de clienți și o cultură bancară semnificativ diferită față de cea din HSBC“, care nu s-a integrat complet niciodată în restul grupului.
Cine erau clienții?
Clienții sunt diverși miliardari, politicieni, personalități din industria muzicii, actori celebri sau chiar membrii ai unor familii regale, dar și rudele unor importanți dictatori, oameni de afaceri implicați în scandale de corupție, traficanți de arme sau oficiali ai guvernului.
Printre aceștia se află și Emilio Botin, fostul președinte al băncii spaniole Santander, mai mulți membri ai familiei regale din Arabia Saudită, prințul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrain, Emmanuel Shallop, un interlop condamnat pentru trafic de diamante sau Vladimir Antonov, fost patron al clubului de fotbal Portsmouth și fost președinte al băncii Snoras din Lituania, acuzat de fraudă de statul lituanian.
Care sunt urmările pentru HSBC?
SUA, Franța, Belgia și Argentina au început deja investigațiile în acest caz. Douglas Flint, președintele HSBC, va fi audiat de Comitetul Trezoreriei din Marea Britanie pe 25 februarie în legătură cu cazul. HSBC ar putea înfrunta cele mai grave consecințe în SUA, unde divizia elvețiană este investigată de Departamentul pentru Justiție alături de alte 12 bănci pentru complicitate la evaziune fiscală și manipularea piețelor valutare. În cazul unui verdict nefavorabil, banca riscă să piardă licența pentru accesul pe piața americană.
0 comments :
Trimiteți un comentariu