România are nevoie de o lege a insolvenței persoanelor fizice care să fie aplicabilă, echitabilă și să lase loc la cât mai puține interpretări, însă nu trebuie realizată în stil „pompieristic“, fiind necesar se înțeleagă că o astfel de legislație nu rezolvă problema riscului valutar și nu este o soluție pentru cei care au luat credite pe termen lung, consideră specialiștii în științe juridice care au participat ieri la un colocviu organizat la BNR.Proiectul de lege a falimentului personal este vehiculat ca fiind salvarea celor aproximativ 900.000 de persoane care sunt în prezent în diverse faze de executare silită de către bănci, companiile de utilități publice și companiile de telecomunicații. Discuțiile legate de această lege s-au intensificat odată cu aprecierea puternică a francului elvețian după eliminarea plafonului impus de Banca Elveției pentru cursul dintre franc și euro.
„Piața ne arată că s-a copt în România vremea implementării unui cadru legislativ și instituțional pentru insolvența persoanei fizice. Vreau să înțelegem foarte bine ce înseamnă insolvența persoanei fizice și unde se potrivește ea“, a declarat ieri Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, la Colocviile juridice ale BNR, care au avut ca temă reglementarea procedurii insolvenței persoanei fizice în România.
El a explicat că, în principiu, o astfel de legislație se potrivește celor care au luat credite pe termen scurt și nu este soluția pentru cei care au luat împrumuturi pe termen lung având în vedere că procedura aduce toate datoriile la scadență. „Când ai un credit pe termen lung, care de obicei este luat pentru achiziționarea unei locuințe, nu este cea mai confortabilă soluție. Acolo trebuie să existe alte soluții, pentru că insolvența aduce toate datoriile la scadență, determină executarea unei părți din datorie de îndată.“
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu