Noul șef al Ministerului Societății Informaționale afirmă că a purtat deja discuții cu mai multe companii de software pentru a ajunge la un acord prin care acestea să publice care sunt prețurile produselor în relația cu statul.„Uneori am senzația că o fac pe pompierul pe aici“, spune după două luni de la preluar
e
a mandatului de șef al Ministerului Societății Informaționale (MSI) Sorin Grindeanu, făcând referire la „incendii“ moștenite de la predecesori, precum dosarul licențelor Microsoft - care bulversează de o jumătate de an viața publică din România - sau scandalul eRomânia - un site deocamdată inutil care a costat statul o sumă record, de peste 12 milioane de euro.
Am preluat conducerea unui minister „mic“, al cărui rol în afacerile IT&C; ale statului este mai mare pe hârtie decât în realitate, și ai cărui angajați par în bună parte să evite să aibă inițiative și să se acopere în hârtii pe principiul “merge și așa”, și a cărui influență a fost redusă de scandalurile în care a fost implicat direct sau indirect, a spus Grindeanu în interviul pentru ZF, adăugând
î
nsă că are un plan de a schimba (a se citi îmbunătăți) „pas cu pas“ - nu prin mișcări revoluționare, brutale - atât modalitatea de lucru din interiorul MSI, cât și alte activități în care instituția este implicată.
Un absolvent de matematică-informatică cu specializări în baze de date, statistică socială și educație, care a intrat în politică în PSD (PDSR) în 1996 și care are experiență în administrația locală din Timișoara, unde a fost consilier local (2004-2008) și viceprimar (2008-2012), Sorin Grindeanu, 41 de ani, este din anul 2012 deputat, iar de la finele anului trecut a preluat și funcția de șef al PSD Timiș, pe lângă cea de ministru.
Supravegherea proiectelor IT&C; de la stat - da, dar pe hârtie, în realitate nu există pârghii
MSI, care are un buget de 492 mil. lei în 2015, și-a pierdut treptat importanța după anul 2004 și a fost un minister destul de puțin vizibil până la explozia dosarului de la Direcția Națională Anticorupție privind achiziția de licențe Microsoft. Instituția coordonează activitatea Institutului de Cercetări în Informatică, a unor companii de stat precum Poșta Română și SN Radiocomunicații, și gestionează și participația statului la fostul operator Romtelecom, în prezent Telekom Romania Communications. Instituția răspunde, indirect, și de sistemul electronic de achiziții publice e-licitație (SEAP).
Pe hârtie cel puțin MSI are și rolul de coordonator al marilor proiecte de informatizare desfășurate de Guvern și administrație. Cum vede situația noul ministru?
“MSI are și nu are rol în proiectele de IT&C; ale instituțiilor de stat. Ar trebui să aibă rolul celui care creează cadrul după care să-și desfășoare activitatea cel puțin instituriile statului, relațiile cu cetățenii. Noi ar trebui să fim cei care reglementăm, cei care facem acest cadru. Sigur pe hârtie putem spune că da, este valabil, dar realitatea este că s-au dezvoltat niște insule - îmi dădea cineva exemplul; fiecare instituție a încercat să își dezvolte acest compartiment de IT fără a ține cont de acest cadru mare. Multe dintre instituții au făcut lucruri bune și - nu vreau să critic - dar din păcate nu într-un concept unitar de foarte multe ori. Aici cred că ar trebui întărit rolul acestui minister”, spune Grindeanu.
“Pot să va dau exemple din ultimele două luni legate de implementarea anumitor proiecte pe fonduri europene pe care eu le consider extrem de bune și care sigur că interacționează cu alte instituții ale statului și unde nu există nepărat o reticență ci mesajul <
Se va schimba peste noapte acest lucru? Nu, răspunde Grindeanu. “Este o provocare să creștem rolul MSI, dar nu este una pe termen scurt pentru că este foarte greu să schimbi mentalitățile, nu ale persoanelor, ci ale instituțiilor, indiferent de cine conduce aceste instituții. Dar este necesar este absolut necesar să se întâmple acest lucru. Eu aș spune că un prim pas în îndeplinirea acestui scop al nostru - care sigur pe hârtie există - va fi înregistrat odată cu aprobarea strategiei pentru Agenda Digitală 2020 care oferă acest cadru de dezvoltare pe diverse componente. Acest lucru se va întâmpla în acest trimestru. Am primit avize de la majoritatea instituțiilor pentru strategie, mai avem unul sau două avize de primit, există discuții intense cu acele instituții pentru a ajunge la o formă comun acceptată. Este un pas extrem de important din punctul meu de vedere în a ne întări ceea ce scrie foarte frumos pe hârtie dar fără a avea pârghiile necesare în a se și întâmpla lucrurile în acest fel”.
Dosarul Microsoft: de blamat sunt cei care au cumpărat, nu Microsoft, care a vândut
În ceea ce privește așa-numitul “dosar Microsoft” al achiziției de licențe software de la compania americană în perioada 2001-2009, care a dus la cercetarea de către DNA a mai multor miniștri, politicieni și oameni de afaceri sub acuzații precum cele de neglijență în serviciu sau luare de mită pentru semnarea contractelor la prețuri mai mari și pentru mai multe computere decât existau în realitate, ministrul Sorin Grindeanu consideră că de blamat sunt cei care au semnat pentru aceste achiziții, iar pe de altă parte anunță că are în plan să instituie un mecanism care să reducă șansele ca asemenea afaceri de corupție să mai aibă loc.
Întrebat dacă nu are nimic de reproșat Microsoft - companie care este partener strategic al Guvernului României, în legătură cu aceste contracte, și dacă nu se întreabă dacă nu ar trebui să fie puse sub acuzare și persoane din companie, care este posibil să fi știut că statul român cumpără de la partenerii săi licențe la prețuri umflate, ministrul s-a rezumat la a spune că problema nu este la cel care a vândut, ci la cel care a cumpărat.
“Eu înțeleg ceea ce spuneți legat de o anumită chestiune legată de Microsoft dar până la urmă ei și-au vândut o marfă, licențe în cazul nostru. Din punctul meu de vedere cine a cumpărat de la un reseller licențele care au fost trecute prin mai multe companii - nici nu știu foarte bine câte, cine a cumpărat din punctul meu de vedere este, într-o formă, de blamat”, a spus Grindeanu.
Reprezentanța locală a gigantului american Microsoft a evitat până acum să ofere lămuriri cum a fost posibil ca statul român să plăteasă cu zeci de milioane de dolari mai mult pe licențele software achiziționate de la partenerii săi și de ce niciun oficial al companiei americane nu a alertat Guvernul României asupra acestei situații.
Grecul Kostas Loukas, CEO al Microsoft România din 2013, o prezență extrem de discretă pe piața locală, a evitat până acum să răspundă în cadrul unor evenimente publice întrebărilor legate de scandalul în care este implicată compania pe care o reprezintă. Până în prezent DNA a cercetat mai mulți miniștri, politicieni și oameni de afaceri locali în acest dosar al licențelor, fără a oferi detalii dacă în dosar sunt cercetate și persoane din cadrul Microsoft România, sau manageri din eșalonul superior al firmei americane, care lucrează în alte țări. Licențele software cumpărate de statul român nu sunt facturate de Microsoft România, ci de Microsoft Irlanda - situație în care este posibil ca reprezentanți ai firmei americane din Irlanda să fi aflat de ce se întâmplă în România, respectiv că Guvernul a plătit pe licențe un preț mult mai mare decât cel achitat de reseller. Conform DNA, resellerii ar fi primit un discount de aproape 47% de la Microsoft, dar reducerea nu a fost aplicată și prețului achitat de statul român.
Sorin Grindeanu afirmă că a avut mai multe întâlniri directe cu reprezentanți ai companiei Microsoft și că în urma acestor discuții modul de achiziție al licențelor ar urma să devină transparent - așa cum “nu este” în prezent.
“Ceea ce am reușit împreună cu ei și sper să putem ieși împreună în perioada următoare să anunțăm e că tot acest proces pe care îl face Microsoft, de vânzare prin reselleri, să fie cât se poate de transparent, pentru că nu este în acest moment”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu