Proiect de țară „România 2040“ și oameni de afaceri care să lucreze în echipă

Un proiect de țară elaborat pe zeci de ani de acum înainte, nu care să se schimbe odată cu rotirea partidelor politice la putere, mai puțină atenție dată banilor și mai mult interes pentru colaborare între companii, politici care să stimuleze creșterea natalității și crearea unui nucleu de antreprenori care să comunice mesaje sănătoase de business – aceasta este „rețeta“ pe care câțiva lideri de business o propun pentru o Românie mai competitivă și mai stabilă economic.

„Am avut o creștere remarcabilă în ultimii 25 de ani, dar nu putem să nu ne întrebăm de ce alte țări, cu o populație mai mică, au crescut mai repede ca noi. Nu am performat la adevăratul potențial, din corupție, slabă funcționare a instituțiilor, infrastructură precară și evaziune fiscală. Avem nevoie de un proiect de țară «România 2040» și de o viziune pe termen lung“, susține Radu Tătucu, senior PAN-EU vendor manager în cadrul retailerului online american Amazon, care este prezent și pe piața locală cu un centru de dezvoltare. El a fost prezent ieri la summit-ul Romanian Business Leaders, organizat de fundația cu același nume (FRBL), la care au participat circa 300 de anteprenori și manageri.

Tătucu a precizat că în ultimii 23 de ani România a acumulat o evaziune fiscală în valoare de 250 de miliarde de dolari, bani suficienți pentru a construi 250.000 de școli modernizate sau 14.500 de kilometri de auto­stradă. Mai mult, Tătucu este de părere că România a rămas captivă a sintagmei „țară cu potențial extraordinar“ și că dacă în următorii zece - douăzeci de ani nu va avea un plan bine pus la punct care să compenseze problemele demografice, care să identifice și alte clustere care să aducă bani în țară, în afara turismului, balonul de săpun se va sparge.

Demografia este un element-cheie în parcursul social, dar și economic al României și chiar și antreprenorii încep să simtă pericolul scăderii natalității și al îmbătrânirii populației. De altfel, liderii de business susțin că, dacă discrepanța dintre numărul de tineri și cel de persoane în vârstă se menține sau chiar crește, nici ei nu vor mai avea pe cine angaja.

„O persoană activă trebuie să susțină tot mai multe persoane inactive. După 2020 va fi o prăbușire demografică absolut vizibilă, cu o natalitate care nu asigură reproducerea popu­lației, cu o migrație care va continua în aceeași rată. România va mai pierde jumătate de milion de persoane din populația actuală. Schimbarea generațională va deveni vizibilă, atât cantivativ, cât și calitativ“, susține Vintilă Mihăilescu, director al departamentului de sociologie din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative din București (SNSPA).

Pe de altă parte, nici comportamentul oamenilor din business și aspirațiile acestora nu au ajutat România să-și atingă adevăratul potențial, potrivit lui Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank. În opinia sa, românii sunt încă prea preocupați de bani și de ideea de a avea cât mai multe resurse financiare, pe când un mediu de afaceri sănătos și sustenabil se construiește doar pe baza unui nucleu de agenți economici care lucrează împreună.

„Ne concentrăm prea mult la bani în prezent. În toată cariera mea de bancher am afirmat că nu lucrez cu banii, de fapt, ci cu oamenii. Banii nu sunt un scop în sine, ci sunt oferiți sau obținuți pentru a evolua. Focusul nostru trebuie să fie crearea de valoare, dar nu individual, ci împreună. Sunt sigur că nimeni nu ar vrea să meargă la un doctor care își dorește să facă mulți bani, ci la acel doctor care vrea să fie cel mai bun în meseria sa“, a explicat van Groningen.

Ce au spus liderii de business despre mediul economic din România și cum se poziționează în fața altor țări europene

Steven van Groningen, președinte al Raiffeisen Bank:

Ne concentrăm prea mult la bani în prezent. Dar aceștia nu sunt un scop în sine, ci sunt oferiți sau obținuți pentru a evolua. Trebuie să ne focusăm pentru a crea valoare, nu individual, ci împreună și dacă faci asta, evident o să ai și de câștigat.

Radu Tătucu, senior PAN-EU vendor manager în cadrul retailerului american Amazon:

Avem nevoie de un proiect „ România 2040“ pentru a evita greșelile ultimilor 25 de ani, pentru a ne asigura că nu rămânem la stadiul de țară cu potențial extraordinar. Nu avem variantă. Demografia nu ne este favorabilă, avem o fereastră critică de 15 ani, după care nu vom mai avea cu cine să facem schimbarea. Trebuie să excelăm în următorii 20 de ani în agricultura organică, construcția de mașini, ecoturism, IT&C;, industria creativă, știință și tehnologie și în educație.

Cristian Popa, fost viceguvernator al BNR:

Din 2002 România a ajuns să inverseze dependența în exportul de produse cu valoare adăugată joasă cu produse din gama mașini și echipamente (40% din exporturi).

În România ne-am obișnuit cu două lucruri în ultimii ani, dar de care trebuie să ne dezobișnuim. Primul ar fi  inflația care a scăzut foarte mult și al doilea ar fi dobânzile mici. Nu cred că o inflație de 1,1% este sănătoasă și la fel nu sunt nici dobânzile mici, care pot afecta businessul. Dobânzile reduse îngreunează creșterea finanțării, ceea ce ar putea duce la plecări de capital din țară.

Sorin Axinte, managing partner al firmei de branding Glue și cofondator al FRBL:

Succesul a fost în România este să faci foarte mulți bani fără să aibă importanță cum. Frustrarea se varsă în mișcări sociale. Este un punct de inflexiune pentru că ce vedem cu ochiul liber în ultimii doi-trei ani este că mai și contează cum ai făcut banii aceia mulți.

Eu cred că aceste fisuri se întâmplă și mă bucur că se întâmplă. Contează cum ai făcut banii și ce faci cu ei în continuare. Antreprenorii sunt foarte importanți, mai ales pentru mișcări sociale. Ei influențează cam 15.000 de oameni, direct sau indirect. Este suficient ca ei să pună un mesaj pe o etichetă pentru a schimba ceva.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Corina Mirea