Românii care au bani mulți, plasați inclusiv în conturi off-shore în străinătate, ar putea fi încurajați să le declare voluntar la Fisc prin reducerea penalităților și înlăturarea consecințelor penale, pentru a aduce mai mulți bani la buget, potrivit consultanților și analiștilor.Însă pentru veniturile declarate cu întârziere ar trebui să existe o impozitare mai mare decât în cazul câștigurilor raportate la timp, iar programele de conformare voluntară ar trebui să fie limitate în timp, mai spun specialiștii.
Verificarea persoanelor fizice cu averi și venituri mari a devenit o temă de interes la nivel internațional.
„În România este evident că avem de-a face cu un cerc vicios: autoritățile doresc combaterea evaziunii fiscale prin conformare voluntară, în schimb dacă persoanele fizice se conformează voluntar există calea deschiderii unor acuzații de evaziune fiscală, ceea ce probabil descurajează contribuabilii să se conformeze și să declare veniturile. Primul pas din partea legiuitorului ar fi să ofere un cadrul legal cât se poate de clar pentru conformarea voluntară, un cadru cât se poate de prietenos“, a declarat ieri într-o conferință Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică al companiei de audit și consultanță PwC România.
Ea a explicat că nu trebuie să fie șterse toate datoriile din trecut, iar bugetul să nu mai încaseze nimic din aceste sume, cum se întâmplă în cazul amnistiei fiscale, a explicat Mitroi. „Există și contribuabili de bună credință. Există oameni care au greșit și nu și-au dat seama că au greșit. Pentru succesul unui program de conformare voluntară în România este nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu dețineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităților fiscale fără a exista riscul unor consecințe de natură penală sau contravențională.“
Recent, un scandal de evaziune legat de conturile bancare secrete din Elveția a scos la iveală că la HSBC Private Bank, filiala elvețiană a băncii britanice HSBC, sunt circa 220 de clienți cu legături cu România, cu conturi în valoare totală de 1,3 mld. dolari.
Prezent la conferința organizată de PwC, Eugen Șerban, șeful Direcției Verificări Fiscale, a afirmat că ANAF nu are informații oficiale despre conturile bancare din străinătate ale românilor bogați, însă este interesată de obținerea acestora, dacă sunt disponibile la nivelul agențiilor fiscale din alte țări. „Ar putea să ne intereseze dacă o persoană are o sumă mare în conturi, pentru că această sumă nu a fost făcută cu siguranță deodată, dacă persoana are profilul de a se încadra în istoria noastră de risc sau de programe strategice“, a afirmat Șerban.
El a mai spus că Agenția Națională de Administrare Fiscală va extinde programul început în 2011 și va controla averile altor 4.800 de persoane, controalele pentru veniturile nedeclarate urmând să înceapă peste câteva luni.
În programul demarat în 2011 Fiscul a încadrat 400 de români cu averi de peste 20 mil. euro și au fost declanșate 30 de verificări fiscale prealabile, din care au fost continuate 11 cu emiterea unui aviz de verificare. „Din analizele de risc realizate în rândul persoanelor fizice, am constatat existența unor riscuri fiscale și pentru alte persoane. Am considerat necesar să demarăm alt program, de aceeași natură, pentru în jur de 4.800 de persoane, altele decât cele 400 din grupul țintă, program care să vizeze nu doar controlul fiscal, cât și utilizarea altor instrumente și tratamente de creștere a conformării voluntare.“
Programe de conformare voluntară au fost aplicate în țări precum SUA, Marea Britanie, Australia. În Australia programul a fost aplicat anul trecut pentru o perioadă limitată, de nouă luni, penalizarea fiind de doar 10% din impozitul care ar fi trebuit plătit. După trei luni de la aplicare s-au încasat 13 mil. de dolari la buget.
Și în Polonia există un program de conformare voluntară conform căruia dacă persoanele se conformează și își declară veniturile nu mai sunt acuzate de evaziune fiscală. În schimb, ca să nu fie acuzate penal trebuie să depună la autoritățile fiscale o „declarație de regret“ în care își cer scuze și astfel se încadrează în programul respectiv, a explicat Mitroi.
0 comments :
Trimiteți un comentariu