Rata abandonului din învățământul preuniversitar românesc a ajuns la finele lui 2013 la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani atât la ciclul primar, cât și la clasele de gimnaziu și de liceu, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS).Mai puțin de 50.000 de copii, elevi și liceeni, au renunțat să mai învețe pe parcursul anului școlar 2012/2013, abandonul din învățământul preuniversitar ajungând la 1,1% la ciclul primar de învățământ, la 1,7% la gimnaziu și la aproape 3% în rândul liceenilor.
Deși trendul este în scădere, „soldul“ elevilor și al liceenilor care au renunțat la școală nu este semnificativ mai mic ca în urmă cu cinci ani, cea mai importantă scădere a abandonului școlar fiind de doar 0,7%, la liceu.
„Cea mai mare cauză a abandonului școlar este starea social-economică a familiei din care provin copiii. Majoritatea celor care nu își mai continuă studiile provin din medii defavorizate, din familii care trăiesc din alocații și ajutoare sociale. Acestea se acordă însă dacă ai copii înscriși la școală și bursele sociale se dau dacă elevii sau liceeni nu au absențe nemotivate, pe lângă alte criterii. Deci se poate spune că unul dintre motivele reducerii absenteismului ține de inițiativele legislative“, spune Marian Banu, inspector în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
El susține că, în prezent, în zone precum Vaslui sau Botoșani, foarte multe familii trăiesc din alocații sau burse sociale acordate pentru copii.
Problema abandonului școlar din România a fost subiectul multor discuții atât în mediul de business, dar și pe scena politică, unde „actorii“ au prezentat ani la rând importanța dezvoltării unor instrumente care să îi motiveze pe tineri să rămână în școală.
Una dintre cele mai importante soluții identificate până în prezent a fost mutarea clasei a noua (nivel la care s-a înregistrat cea mai mare rată a abandonului școlar în ultimii ani) la ciclul gimnazial, astfel încât să devină oglibatorie.
Varianta a tot fost dezbătută și contestată și, în final, neimplementată, astfel că sistemul de învățământ românesc se bazează în continuare tot pe stimulente financiare, dorința școlilor de a-și păstra un anumit statut și pe adaptarea continuă a cerințelor angajatorilor.
„Pe lângă aceste inițiative legislative cred că la reducerea abandonului școlar au mai contribuit și preocuparea inspectorilor școlari și a directorilor școlari pentru menținerea unui anumit grad de eficiență al școlilor (tot mai multe fiin acreditate ARACIP) și numărul tot mai mare de angajatori care cer absolvirea a minimum opt clase la angajare“, mai spune Marian Banu.
Cele mai mari rate ale abandonului școlar la nivel primar și gimnazial au fost înregistrate în județele Brașov (3,1%), Vrancea (2,9%), Ialomița și Mehedinți (2,2%), Brăila (2,1%) și Giurgiu și Sibiu (2%). Pe de altă parte, numărul cel mai mic de elevi de școală primară și de gimnaziu care au renunțat la școală au fost, în 2013, cei din Vâlcea (0,1%), Gorj și Cluj (0,2%) și Argeș (0,7%).
În anul școlar 2012-2013, rata abandonului școlar în învățământul preuniversitar, per total, a fost de 2,1%.
0 comments :
Trimiteți un comentariu